Clienţii cu venituri mari, curtaţi de bancheri în anii de boomcu credite de valoare mare în valută şi rate care ajungeau până latrei sferturi din salariu, ajung acum să le dea cele mai maridureri de cap, pentru că presiunea deprecierii leului - în specialîn faţa francului elveţian - îi sufocă şi aceştia fac faţă tot maigreu cu plăţile.
"Cauza acestei situaţii este reprezentată de ratele deîndatorare foarte mari la valută. Clienţii cu credite în valutăerau plasaţi de către bănci pe un palier superior din punctul devedere al eligibilităţii şi aveau rate lunare care ajungeau la70-80% din venituri, astfel au resimţit mult mai acut criza. Înschimb, gradul de îndatorare al clienţilor cu credite în lei sesituează undeva la 20-30%", explică Valentin Lazea, economistul-şefal BNR.
Restanţele acumulate de populaţie la plata creditelor în valutăau urcat la echivalentul a 3,3 miliarde lei (800 mil. euro) lasfârşitul lunii aprilie, înregistrând un salt de 90% faţă deaceeaşi perioadă din 2010, potrivit datelor BNR.
Aprecierea francului, care a depăşit săptămâna trecută înpremieră pragul de 3,5 lei, este resimţită tot mai acut de aceşticlienţi, având în vedere că nivelul de acum al monedei elveţieneeste cu 50% mai mare decât în 2007-2008, perioada de vârf acreditării. Astfel, un client cu o rată de 700 de franci plătea îniunie 2008 circa 1.600 de lei pe lună la bancă, dar în prezent aajuns la o rată lunară de peste 2.400 de lei.
Valoarea ratelor neplătite la timp de către clienţii individualila creditele în lei a crescut în intervalul aprilie 2010-aprilie2011 cu "numai" 30%, ajungând la 2,95 mld. lei.
Per total, restanţele acumulate de populaţie la plata ratelorlunare au înregistrat un salt de 5% în aprilie, trecând în premierăde pragul de 6 mld. lei (circa 1,4 mld. euro). Avansul din apriliea fost cel mai mare înregistrat într-un interval de o jumătate dean şi a venit după o creştere marginală în luna anterioară, careindica o relativă stabilizare a portofoliilor de credite.
Chiar dacă restanţele la valută au avut cel mai rapid ritm decreştere în ultimul an, ponderea acestora în totalulîmprumuturilor rămâne mai scăzută comparativ cu ponderearestanţelor la lei. Astfel, întârzierile la plata creditelor învalută reprezintă 5,2% din soldul total, în timp ce la leiponderea restanţelor este de circa 8%. Această diferenţă esteexplicată de faptul că în cea mai mare parte creditele în lei aufost acordate fără garanţii imobiliare, iar clienţii au încetatplăţile de îndată ce s-au confruntat cu probleme financiare, lucrureflectat şi de creşterea mai accelerată a restanţelor la lei laînceputul crizei. În plus, creditele de consum au fost şiprincipala ţintă a fraudelor, în condiţiile în care au fostacordate după criterii mai relaxate.
După creşterea rapidă a întârzierilor la plata creditelor deconsum la începutul crizei, acestea şi-au stabilizat ritmul decreştere şi în prezent împrumuturile garantate sunt cele care daucea mai mare bătaie de cap bancherilor, susţine Lazea. "Creditelegarantate performează acum mai prost decât cele negarantatedeoarece o mare parte s-au dat în valută, inclusiv în francielveţieni. Aprecierea masivă a francului din ultimii doi ani afăcut să ajungem la acest paradox."
Restanţele la creditele în franci elveţieni s-au majorat detrei ori în ultimul an şi au ajuns la echivalentul a 960 mil. lei(235 mil. euro) la sfârşitul lunii aprilie.
Valoarea creditelor acordate în franci elveţieni reprezintăpeste 4% din totalul creditelor acordate de băncile locale,respectiv echivalentul a 2,5 mld. euro, mulţi clienţi preferând săse împrumute în franci elveţieni pentru a achiziţiona o locuinţădatorită dobânzilor foarte mici afişate.
BNR nu publică date privind volumul restanţelor pe tipuri decredite - garantate sau negarantate -, dar creştereaîntârzierilor la plata împrumuturilor cu ipotecă este reflectatăde creşterea cu 60% în ultimul an a valorii restanţei medii.Astfel, la sfârşitul lunii aprilie restanţa medie ajungea la circa6.000 de lei, faţă de 3.700 de lei în aceeaşi lună din 2010. Şiportofoliile de credite acordate întreprinderilor mici şi mijlociicontinuă să se deterioreze, fenomenul fiind mai accentuat în cazulmicroîntreprinderilor, mai spune economistul-şef al BNR.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
