Europa face tot posibilul să pună capăt situaţiei disperate aGreciei, pregătind un pachet de susţinere în valoare de 60 demiliarde de euro, pentru a evita un Lehman Brothers 2, adică un şocatât de puternic încât ar genera o nouă criză bancară şi o serie defalimente pe întreg continentul.
Grecia ar putea primi cel mai devreme luna viitoare un noupachet de finanţare de 60 de miliarde de euro care să acoperenevoile de finanţare până în 2013 inclusiv, potrivit unui oficialgrec, scrie The Wall Street Journal. Ajutorul, care l-ar completape cel de 110 miliarde de euro primit anul trecut, ar veni într-unmoment în care se vorbeşte tot mai mult despre o posibilărestructurare a datoriilor Greciei, care au ajuns la 328 mld. eurosau 142,8% din PIB. Un alt oficial elen, dar şi reperezentanţi aiUE au negat însă faptul că Atena ar negocia un al doilea pachet deajutor.
Posibilitatea restructurării datoriilor Greciei a fost readusăîn discuţie de curând de către oficialii germani, dar estecontestată cu vehemenţă de oficialii BCE, care se tem deposibilele efecte negative asupra monedei euro.
"Restructurareadatoriilor ar însemna ruinarea economiei elene şi îngenunchereasistemului bancar, din cauza expunerilor pe care băncile le aufaţă de obligaţiunile guvernamentale", a spus Lorenzo BiniSmaghi, membru al conducerii BCE. "Ar fi un adevărat colapseconomic", a completat el, subliniind că "dezastrul grec se vapropaga şi în alte state din zona euro, afectând în principal aceleeconomii care abia au început să implementeze programe de«tratament»".
"Trebuie conştientizat că aceasta va avea rapid consecinţemasive asupra sistemului bancar din Grecia şi nu numai. Nu ar facedecât să amplifice criza", a spus şi Ewald Nowotny, alt oficial alinstituţiei.
Băncile europene şi-au redus în ultimul trimestru din 2010expunerea faţă de datoriile Greciei de la 153,6 mld. dolari (106mld. euro) în trimestrul trei la 130 mld. dolari (90 mld. euro).Ţările cu cele mai mari expuneri erau la finele anului trecutFranţa (53 mld. dolari) şi Germania (34 mld. dolari), potrivitBăncii Reglementelor Internaţionale. Băncile irlandeze şi-auredus cel mai drastic expunerea faţă de Grecia, de la 8,5 mld.dolari la 700 mil. dolari.
"Greciareprezintă un caz tipic de insolvenţă. Zona euro nu estepregătită pentru un faliment, din cauza efectelor de contagiune",a afirmat Daniel Dăianu, profesor de economie şi fost ministru definanţe al României.
Potrivit unei analize a Wall Street Journal, cu câtrestructurarea datoriilor, nu doar ale Greciei, ci şi alePortugaliei sau Irlandei, are loc mai devreme, cu atât impactulasupra băncilor din zona euro va fi mai mare. Dacă restructurarease amână, celelalte ţări din zona euro vor fi nevoite să ajuteGrecia într-o perioadă în care contribuabilii sunt reticenţi în ascoate bani din buzunar pentru alte ţări.
Astfel, dacă vreunul dintre cele trei state îşi restructureazădatoriile, valoarea datoriilor deţinute de investitorii privaţi arputea fi redusă cu circa 50%, adică aceştia vor pierde jumătate dinbanii pe care i-au investit în titlurile de stat.
În schimb, dacă guvernele cer restructurarea datoriei după2012 se vor confrunta cu două alternative mult mai dificile,respectiv intrarea în incapacitate de plată către toţi creditoriiprivaţi, ceea ce ar însemna ieşirea de pe pieţele financiare timpde mai mulţi ani, sau cererea unor reevaluări în jos ale datoriilorfaţă de ceilalţi membri ai zonei euro.
A doua varinată ar putea întâmpina probleme politice, poatechiar imposibil de rezolvat. Până în 2013, datoria Greciei arputea atinge nivelul nesustenabil de 170% din PIB. Jumătate dinaceasta va fi deţinută de UE şi FMI, iar FMI are statutul decreditor preferat, ceea ce înseamnă că are întâietate larambursare.
Impactulasupra României
"Canalul direct de propagare a undei de şoc către România alunei posibile restructurări va fi cel al sistemului bancar, undeinstituţiile de credite elene au o prezenţă semnificativă", adeclarat analistul economic Laurian Lungu. În România băncilegreceşti deţin 15% din totalul activelor bancare, aceasta fiind ceamai importantă piaţă externă a creditorilor eleni. Referitor lasucursalele din România ale băncilor elene, Daniel Dăianu considerăcă acestea nu se regăsesc în aceeaşi situaţie cu grupurile-mamă."Problema mare va fi acasă, însă băncile greceşti sunt foarteprecaute şi nu vor fi lăsate să cadă", a spus Dăianu. Alpha Bankeste cea mai mare bancă elenă de pe piaţa locală, ea aflându-se pepoziţia a şasea în piaţă cu active de 21,3 mld. lei în decembrie2010. Bancpost se afla pe poziţia a noua în clasamentul băncilorlocale. Piraeus şi Banca Românească, deţinute de National Bank ofGreece, se plasează pe locurile 11, respectiv 12. BCR, grupcontrolat de austriecii de la Erste Bank, este cea mai mare bancădin România, având o cotă de piaţă de 19,8% şi active de 67,7miliarde de lei la sfârşitul lui 2010.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
