Ritli Ladislau, ministrul sănătăţii care şi-a început mandatul acum mai puţin de două săptămâni, a anunţat ieri o nouă taxă pentru producătorii de medicamente, dar şi clawback-ul (taxă pe vânzările compeniilor de medicamente), coplata, cardul de sănătate, mai mulţi bani pentru medici de familie, definirea unui pachet de servicii medicale de bază şi programe noi de evaluare sunt priorităţile sale.
Atribuţiile lui Ritli Ladislau sunt lărgite comparativ cu cele ale lui Cseke Attila deoarece noul ministru coordonează şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), instituţie cu un buget de aproape 4 mld. euro, lucru care până acum nu se întâmpla.
Noi taxe în industria de medicamente
"Taxa clawback are efect reglator pentru a nu se depăşi o anumită limită. Nu avem neapărat venituri de aici", a spus noul ministru al sănătăţii. El a precizat că pentru implementarea noului sistem de clawback s-a luat ca referinţă anul 2009, când potrivit lui Ritli Ladislau consumul de medicamente era suportabil, iar depăşirile vor fi taxate.
Aceasta a fost singura lămurire făcută de ministru, care a spus că forma finală nu este bătută în cuie, avându-se în vedere mai multe variante.
În premieră, noul ministru al sănătăţii a discutat şi despre o nouă taxă, pe care a numit-o payback şi care este "aducătoare de venituri", diferenţiată pe medicamentele generice şi originale. Atât clawback-ul, cât şi payback-ul ar trebui să intre în vigoare de la "1 septembrie sau în primele zile ale lunii".
În prezent există o legislaţie în domeniul clawback-ului în vigoare încă din 2009 care legiferează taxarea cu procente între 5 şi 11% a vânzărilor companiilor de medicamente, dar care este extrem de neclară.
Din discursul său a reieşit că este un susţinător al medicamentelor generice, spre deosebire de Cseke Attila. Medicamentele generice, mai ieftine, adică acele medicamente produse în momentul în care expiră patentul unui produs original, sunt încurajate prin măsuri legislative, ultima intrând în vigoare de la 1 septembrie.
Prevederea stipulează că produsele scumpe, decontate integral de către stat pentru oncologie, diabet, HIV/SIDA, tuberculoză, transplant, dar şi altele, integral plătite de către stat, vor fi plătite în funcţie de cel mai ieftin produs din clasa terapeutică.
CNAS va lua aviz de la minister pentru proiecte
În sistemul de servicii de sănătate, ministrul spune că va reduce paturile de spital, măsuri similare fiind luate şi în 2010. Reducerea de câteva mii de paturi este necesară, spune ministrul, pentru că există 6 paturi la 1.000 de locuitori, ceea ce este mult peste situaţia din alte ţări.
Pachetul de servicii de bază, adică lista cu serviciile suportate de stat din contribuţiile obligatorii, ar urma să fie definitivat anul acesta. Ministrul a insistat în prima sa conferinţă de presă asupra asistenţei acordate gravidei şi sugarului şi asistenţei medicale a şcolarului. Ritli Ladislau mai spune că trebuie alocat un procent mai mare din bugetul CNAS pentru medicii de familie.
Statutul CNAS a stârnit discuţii aprinse între fostul ministrul al sănătăţii şi preşedintele Casei, iar coordonarea CNAS de către minister reprezintă un compromis între independenţa dorită de preşedintele instituţiei şi subordonarea propusă de Cseke Attila.
"Coordonarea înseamnă a lua decizii împreună. Concret va fi vorba despre un aviz conform din partea Ministerului Sănătăţii pe proiecte, acte normative, statut, buget de cheltuieli", a spus Ritli Ladislau. El a precizat că nu se modifică consiliul de administraţie al CNAS.
Ritli Ladislau, al 20-lea ministru al sănătăţii după 1989, a fost propus de către UDMR, după ce Cseke Attila a renunţat la mandat nemulţumit de banii pe care i-a primit la rectificarea bugetară.
În legătură cu problema acestor bani, Ritli Ladislau a spus că la rectificările viitoare se va ţine cont şi de acest aspect.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
