În acelaşi timp, el atenţionează că bancherii trebuie să gestioneze problema deficitului de încredere din partea clienţilor pentru că acesta devine un cost pentru sistemul bancar, atragerea de depozite neputând funcţiona fără încredere.
Bancherul olandez Steven Van Groningen tocmai a împlinit 10 ani de când conduce afacerile austriecilor de la Raiffeisen în România, fiind cel mai longeviv CEO în funcţie de pe piaţa locală. El este şi membru în consiliul director al Asociaţiei Române a Băncilor.
"Înainte de criză nu prea se ţinea cont de reputaţia unei bănci - care dădea mai mulţi bani la credit era mai bună. Ulterior mulţi clienţi s-au trezit că au făcut o alegere greşită optând pentru o bancă la care li s-a permis să se împrumute la maximum. În timp s-au acumulat multe experienţe foarte negative cu anumite bănci, iar diferenţierea se vede deja cel mai clar pe zona corporate unde situaţiile în care se poate afla un client sunt mult mai complexe şi atunci abordarea din partea băncii contează foarte mult. Sunt clienţi care au ajuns să spună «Cu banca asta nu mai lucrez în viaţa mea!» şi până la urmă criza aceasta este o oportunitate ca fiecare bancă să arate din ce e făcută." Van Groningen invocă şi situaţia în care până nu demult aveau succes bănci care încercau să convingă angajaţii din companii să vină cu contul de salariu promiţându-le overdrafturi tentante (descoperit de cont) de 12 salarii, dar foarte greu de gestionat de către client. "Problema ţine şi de gradul de educaţie financiară a clientului, dar ţine şi de sistemul bancar, iar aici se simte nevoia unui cod de conduită care să fie şi aplicat în activitatea de zi cu zi." Şeful Raiffeisen spune că dacă nu există o reputaţie solidă, dacă nu există încredere în bănci, funcţia de intermediere - cea mai importantă funcţie a băncilor prin care atrag economiile clienţilor şi le transformă în credite - este afectată.
Şi astfel lipsa de încredere poate deveni un cost pentru sistemul bancar în cazul apariţiei unei reticenţe din partea clienţilor de a-şi mai aduce banii în depozite.
"Dacă punctul de pornire în orice discuţie este că banca te păcăleşte neapărat într-un fel sau altul, nu suntem într-o situaţie favorabilă. Fiecare bancă trebuie să încerce mai întâi să gestioneze problema de încredere de la nivelul propriu. Primul pas este să nu vinzi clientului ceva de care n-are nevoie, pentru că în cele din urmă va descoperi cum stau lucrurile. Aşa ceva nu trebuie să se mai întâmple." În egală măsură bancherul afirmă că nu este bine ca sistemul bancar să fie lovit cu fiecare ocazie în dezbaterea publică, însă admite că este şi datoria industriei în ansamblu să facă un efort mai mare de comunicare.
La capătul a 10 ani de mandat ca preşedinte, Van Groningen spune că din construcţia Raiffeisen ca bancă de top în România nu lipseşte nimic, iar mai departe se va concentra pe accelerarea procesului de mutare a focusului de pe produs pe client şi pe conceptul de creştere a valorii pentru client. "Ştiu că este o formulă uşor de pronunţat, dar mai greu de implementat, dar este clar că a vinde cât mai multe produse unui client nu înseamnă automat creare de valoare pentru acesta.
Bancherul trebuie să şi înţeleagă ce este mai important pentru client, nu să vinzi orice către oricine." Pornind de la provocările cu care se confruntă sistemul bancar în prezent, şeful Raiffeisen anticipează că peste încă 10 ani piaţa va arăta cu totul altfel, urmând să reziste numai 3 - 4 instituţii de credit cu profil de bancă universală.
"Va urma o perioadă interesantă - înapoi la elementele fundamentale: să ai depozite de la clienţi, să ai lichiditate şi aşa să poţi da şi credite. O bancă nu mai poate fi simplu vânzător de credite, trebuie să aibă o relaţie cu clientul, ceea ce nu e uşor."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
