Dupa 1989 romanii au sperat intr-o crestere rapida a nivelului de trai. In prezent pentru multi singura posibilitate de a avea un nivel de trai occidental este plecarea in strainatate.
ExperienTa altor tari arata ca dezvoltarea economica nu este un proces automat. Doar 15% din populatia lumii traieste in tari dezvoltate care au un Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor de peste 25.000 de dolari. PIB-ul este suma bunurilor si serviciilor produse si vandute intr-un an catre consumatorii finali. Peste 80% din populatia lumii traieste in tari care au un PIB de sub 8.000 de dolari. Romania este in aceasta zona saraca. Intre cele doua extreme exista o zona intermediara care include doar 23 de tari sau 5% din populatia lumii. Putine tari reusesc sa treaca de la zona saraca la zona intermediara si sa urmeze o cale a dezvoltarii.
Romania a avut o crestere economica sovaielnica in ultimii 15 ani deoarece politicile economice guvernamentale ataca cauze secundare ale cresterii economice. Inspirate de economistii FMI si ai Bancii Mondiale masurile economice urmaresc privatizarea, reducerea inflatiei, reducerea deficitului bugetar si crearea institutiilor de piata. Aceste masuri ne aliniaza tarilor dezvoltate care au in plus un sistem medical dezvoltat si o infrastructura solida. Relatia de cauzalitate este insa indirecta: aceste tari intai au devenit dezvoltate, ceea ce le-a creat venituri din impozite pentru a mentine un buget echilibrat si o inflatie redusa, au dezvoltat institutiile de piata si au creat resurse pentru sanatate. Aceste elemente de politica macroeconomica sunt necesare, dar nu ataca cauza primordiala a cresterii economice.
Dezvoltarea economica se poate obtine numai prin cresterea productivitatii muncii. Pentru ca Romania sa devina o tara bogata, productivitatea muncii in toate sectoarele de activitate trebuie sa ajunga la nivelul celei din tarile dezvoltate. Un programator din Romania trebuie sa creeze in acelasi timp un produs software de aceeasi calitate ca un programator din California. Un muncitor de la Renault Dacia sa produca in acelasi numar de ore ca un japonez o masina la fel de buna ca o Toyota. Iar un functionar bancar sa aprobe un credit ipotecar la fel de eficient ca un functionar bancar din Olanda.
Productivitatea redusa a economiei romanesti se datoreaza in principal dezechilibrelor microeconomice create de puterea executiva. Mediul competitiv este intens, dar nu echitabil mai ales in relatiile cu statul, atat la nivel central, cat si local. Firme romanesti de succes si-au dezvoltat competente in a face afaceri cu institutiile publice. Investitiile in aceste competente sunt mai profitabile decat investitiile in productivitate, intrucat acestea genereaza contracte de stat, scutiri de la plata impozitelor, mentin in viata intreprinderi nerentabile si ung mecanismul birocratic.
Guvernul trebuie sa creeze doua conditii pentru a plasa Romania pe o directie de crestere economica. In primul rand politica economica trebuie sa asigure ca firmele productive inlocuiesc firmele mai putin productive. Demolarea chioscurilor din Bucuresti, o masura extrema, a ajutat intrarea in Bucuresti a marilor lanturi de hypermarketuri. Chioscurile au o productivitate de cateva ori mai redusa decat a supermarketurilor. Dar deoarece pot evita sa plateasca taxe ar fi putut face concurenta formatelor de retail mai productiva.
In al doilea rand, mediul economic trebuie sa asigure ca pricipala cale de acumulare a averilor sa fie rezultatul direct al cresterii productivitatii. In Romania ultimilor ani sursa importanta de imbogatire personala a fost transferul proprietatii de stat in maini private in diferite forme: scutiri de la plata impozitelor, contracte de stat sau privatizari generoase. Aceasta a creat o clasa de intreprinzatori care prospera pentru ca stiu sa exploateze sistemul, dar nu creeaza dezvoltare. Un sistem echitabil va canaliza energia si experienta antreprenorilor talentati in a realiza obiectivul pricipal de politica economica, dezvoltare economica prin cresterea productivitatii.
* Ciprian Alexandru are un MBA de la University of Michigan, SUA, un Master in Economie de la Central European University, Ungaria, si va lucra pentru The Boston Consulting Group in Chicago
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
