Senatul a aprobat ieri, la limita, Proiectului legii lustratiei, un act normativ care, dupa ce a intrunit un entuziasm regizat din partea actorilor politici, a ajuns prin a fi suspectat de insisi cei care l-au laudat.
Motivul: ar fi un act normativ exagerat care nu condamna comunismul, ci complica aceasta problema prin faptul ca incrimineaza deopotriva oameni care au avut relatii stranse cu regimul si oameni care au trait tangential experienta comunismului.
Proiectul a trecut ieri de Senat la limita, 69 de voturi pentru, minimum de cat este nevoie atunci cand este vorba despre o lege organica asa cum se intampla in cazul de fata. Impotriva au votat 42 de senatori, iar noua s-au abtinut.
Potrivit proiectului, initiat de mai multi parlamentari liberali, cei care au avut functii de conducere in aparatul Partidului Comunist, au fost angajati sau au colaborat cu fosta Securitate nu vor mai putea accede in functii publice vreme de 10 ani de la intrarea in vigoare a legii, iar cei care detin in prezent astfel de pozitii ar urma sa si le piarda. De asemenea, potrivit actului normativ, nu vor putea ocupa functii publice cadrele cu functii de conducere din apartul central si local al PCR si UTC, activistii salarizati ai PCR si UTC.
In plus, la Senat au fost introduse si alte categorii de persoane care ar urma sa suporte consecintele legii. Cel mai hazardat amendament, ulterior eliminat, se referea la capitanii de nave si de aeronave - o trimitere directa la presedintele Traian Basescu. Un alt amendament care interzice insa accesul la functiile publice si care a fost pastrat ii viza pe cei care au avut responsabilitati in domeniul operatiunilor valutare, lucru de care s-a simtit vizat consilierul prezidential Theodor Stolojan (actualmente simplu membru liberal), fost prim-ministru in primii ani de dupa Revolutie. El lucrase inainte la Ministerul de Finante. Stolojan a spus saptamana trecuta ca, daca legea va trece in formula actuala, o va contesta in justitie.
Vizat de lege s-a simtit si ministrul roman de externe Mihai Razvan-Ungureanu, care face parte din conducerea PNL. Recent, intr-un interviu la BBC, el spunea ca legea, in forma sa actuala, contine o doza "de nedreptate morala". Cazul lui Ungureanu, asa cum singur l-a prezentat, este urmatorul: in liceu a fost secretar UTC, drept urmare intra sub incidenta legii care nu-i permite sa ocupe functii publice vreme de zece ani de la adoptarea legii. "Probabil, cazul meu poate fi multiplicat - este ceea ce i
s-a intamplat unui adolescent de 14-15 ani, premiantul liceului. (...)".
Un alt membru al guvernului, vicepremierul George Copos, este vizat de forma initiala a legii intrucat, vreme de mai multi ani, a fost seful tineretului comunist. Cunoscuti pentru ca au ocupat functii in aparatul fostului regim sunt si social-democratii Ion Iliescu sau Octav Cozmanca, dar si Dan Voiculescu (PC) sau Ilie Merce de la PRM.
Exista multe alte cazuri necunoscute de persoane publice care ar putea intra sub incidenta legii. In toate cazurile oamenii politici sau din administratie au sters din cv-urile lor functiile politice pe care le-au avut in timpul regimului comunist. Cu unele din obiectiile deja exprimate s-a declarat ieri si premierul Calin Popescu-Tariceanu, care crede ca ceea ce a numit exagerari vor fi corectate la Senat. "Au aparut o serie de prevederi excesive (la Senat - n.n.) impotriva carora m-am pronuntat", a subliniat el, mentionand in acest sens amen-damentul vizand comandantii de nave si aeronave, "cu trimitere directa" la Traian Basescu.
Mircea Geoana, liderul PSD, spune ca proiectul legii este exagerat si nu rezolva problema condamnarii comunismului, ci o complica. El crede ca principiul condamnarii faptelor comunismului ramane valabil in Romania, iar PSD va initia un proiect de lege privind prelungirea termenului de prescriptie pentru faptele produse in perioada comunismului. Potrivit liderului social-democrat, proiectul de lege privind lustratia "este pur si simplu o forma aberanta care creeaza o prezumtie de vinovatie pentru largi categorii sociale din aceasta tara".
"Nu este un proiect de lege pe care noi sa-l sprijinim. De aceea, votul nostru, astazi (ieri - n.n.), in Senat, va fi impotriva acestui proiect de lege. Proiectul va trebui sa treaca si de votul Camerei care, in acest caz, are ultimul cuvant, fiind camera decizionala.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
