Polonia a decis sa impuna o noua conditie pentru a renunta la folosirea dreptului sau de veto fata de deschiderea negocierilor UE-Rusia care vizau initial incheierea unui nou Acord de Parteneriat si Cooperare (ACP) intre Bruxelles si Moscova.
Anuntul a fost facut ieri de purtatorul de cuvant al Ministerului polonez de Externe, cu doar doua zile inainte de cel de-al 19-lea summit UE-Rusia, organizat in acest an in orasul rusesc Samara, fiind pentru cele doua parti un deje-vu mostenit de la summit-ul precedent de la Helsinki din 2005. Noua conditie se adauga cererii ca Moscova sa renunte la embargoul aplicat de serviciul federal rus de supraveghere veterinara si fitosanitara (Rosselhoznadzor) produselor din carne, fructelor si legumelor poloneze din noiembrie 2005.
Rusia a justificat masura prin ingrijorarea legata de siguranta sanitara a produselor provenind din Polonia, suspecte de a fi reexportate din tari terte, periculoase din punct de vedere veterinar si fitosanitar.
Autoritatile poloneze au spus insa ca masura are conotatii politice si au instituit un veto pe lansarea negocierilor dintre Rusia si UE pentru un nou pact de cooperare pana la ridicarea embargoului. Imediat dupa anuntarea embargoului, Polonia a blocat inceperea negocierilor UE-Rusia la summit-ul de la Helsinki din 24 noiembrie, astfel incat renegocierea unui nou ACP intre UE si Rusia a fost amanata pentru 2007. Inspectiile sanitare ulterioare ale Comisiei Europene nu au confirmat acuzatiile Rusiei. Quentin Peel, reputatul analist de la Financial Times, comenta la BBC ipocrizia Moscovei: "cine crede ca standardele de productie si igiena din intreprinderile rusesti producatoare de alimente sunt mai inalte decat in Polonia nu a facut niciodata cumparaturi la o piata ruseasca".
Mai mult, Lituania amenintase luni prin presedintele sau Valda Admkus ca va bloca si ea negocierile privind un nou ACP. Lituanienii sunt nemultumiti ca Moscova refuza sa reia livrarile de petrol catre tara lor prin conducta Drujba spre Mazeikiu Nafta, singura rafinarie petroliera din regiunea tarilor baltice.
Imediat dupa declaratiile Poloniei si Lituaniei, sprijiniti activ de Estonia, implicata intr-un scandal diplomatic cu Moscova din cauza unei reamplasari a unui monument in cinstea soldatilor sovietici, au aparut zvonuri despre amanarea summit-ului.
Totusi, desi au recunoscut ca semnarea unui nou ACP nu este posibila, atat Inaltul reprezentant al UE pentru Politica Externa si de Securitate, Javier Solana, cat si ministrul german de externe a carui tara detine presedintia semestriala a Uniunii, Frank Walter Steinmeier, au anuntat ieri ca UE refuza ferm amanarea summit-ului.
La randul sau, presedintele rus, Vladimir Putin, a declarat la finalul unei intrevederi cu oficialul german ca "intre Moscova si Bruxelles nu exista conflicte, ci doar opinii divergente". Totusi, purtatorul de cuvant al diplomatiei ruse, Mihail Kaminin, se declarase iritat de faptul ca relatiile UE-Rusia ar putea "deveni ostaticul" unui stat membru, referindu-se la Polonia.
Acest "statut de ostatic" pe care Polonia a reusit sa il manipuleze eficient vine din faptul ca baza bilaterala a relatiilor dintre UE si Rusia o constituie un Acord de Parteneriat si Cooperare care a intrat in vigoare pe 1 decembrie 1997 cu o durata initiala de 10 ani. Prelungirea automata cu un an a ACP, sau semnarea unui nou acord de acest gen poate fi facuta doar cu acordul ambelor parti. In aprilie 2004, Moscova si Bruxelles au convenit sa extinda prevederile ACP asupra celor 10 noi membri integrati in valul din acel an, inclusiv Polonia, care nu a pregetat sa isi exprime votul de veto ca raspuns la embargoul rus.
Pana la urma, majoritatea analistilor considera ca summit-ul de aceasta saptamana se va limita la discutarea eliminarii celor doua embargouri rusesti asupra Poloniei si Lituaniei, precum si o eventuala promisiune din partea UE de a nu bloca aderarea Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului. Alte dosare care vor intra in atentia celor doua tabere se vor referi la viitorului statut al provinciei separatiste sarbe Kosovo, precum si la aprovizionarile Uniunii cu hidrocarburi ruse. Acest din urma subiect a devenit si mai important, dupa ce, recent, Rusia, Turkmenistan si Kazahstan au ajuns la un acord privind construirea unei noi conducte de gaz la nord de Marea Caspica, desi, initial, SUA si UE au sustinut un proiect paralel care ar fi ocolit teritoriul Rusiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
