Costuri mari de tranzactionare, lichiditate foarte slaba, putine companii atractive listate si, mai presus de toate, viitoarea concurenta din partea altor piete de capital. Este, in mare, situatia aproape critica in care se afla cele doua piete de actiuni din Romania - Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si Rasdaq - si care determina conducerile celor doua organizatii sa se gandeasca pentru prima data serios la o fuziune.
Fuziune care ar elimina anomalia existentei a doua piete pe care valoarea zilnica cumulata a tranzactiilor depaseste rareori 1 milion de dolari. Adica de cateva ori mai putin comparativ cu Ungaria, de exemplu, unde exista o singura bursa de actiuni.
Ideea unei fuziuni Bursa de Valori - Rasdaq a fost discutata de mai multe ori de reprezentantii celor doua organizatii in ultimul an, dar pana in prezent nu au existat pozitii oficiale fata de proiect.
Evolutia slaba a celor doua piete de la inceputul acestui an si liberalizarea contului de capital (care permite romanilor sa investeasca direct pe alte burse europene) au determinat, insa, presedintii Bursei de Valori si Rasdaq sa admita ca fuziunea este necesara.
"Suntem una din cele mai scumpe piete din lume din punct de vedere al costurilor de tranzactionare, iar acest fapt se datoreaza si existentei a doua piete de actiuni. In plus, la nivel european exista burse nationale de actiuni mult mai puternice decat a noastra care au decis sa se uneasca pentru a deveni mai ieftine si mai lichide, atat pentru investitori cat si pentru companii. In acest context, fuziunea Bursa de Valori - Rasdaq este solutia evidenta pentru a rezista tendintei de consolidare", a declarat pentru Ziarul Financiar Sergiu Oprescu, presedintele Bursei de Valori.
"Piata locala va intra in competitie directa cu cele internationale, emitentii (companiile - n.r.) de prim rang vor renunta treptat la pietele locale sperand la aranjamente financiare mai bune pe pietele internationale iar investitorii romani vor cauta tot mai mult companiile internationale. Toate aceste evolutii sunt naturale si cel mai intelept lucru este sa fuzionam bursa electronica Rasdaq cu Bursa de Valori Bucuresti pana in 2005", afirma si Cristian Siminel Andrei, presedintele Asociatiei Nationale a Societatilor de Valori Mobiliare (ANSVM), proprietara Rasdaq.
Andrei va prezenta de altfel, ideea fuziuni intr-o Adunare Generala a ANSVM ce va avea loc saptamana aceasta.
Bursa de Valori si Rasdaq sunt ambele controlate de societatile de brokeraj din Romania, insa sub forme diferite. Bursa de Valori este o asociatie (membrii sunt societatile de brokeraj) care detine sistemul de tranzactionare al actiunilor pe cand Rasdaq este o societate cu raspundere limitata, detinuta de ANSVM. Indiferent de modul de organizare, insa, cele doua piete nu au reusit sa se impuna in ochii companiilor romanesti sau internationale ca potentiale surse de finantare. Nici in ochii investitorilor mari ca oportunitati de castig.
O fuziune Bursa - Rasdaq, mai mult necesara decat fezabila
Existenta unei burse de actiuni are peste tot in lume un singur scop principal: acela de a atrage bani de la investitori si a-i pune, contra cost, la dispozitia companiilor in cautare de finantare. Tranzactiile ulterioare ale actiunilor sau obligatiunilor emise de companii sunt chestiuni secundare.
Or, pe Bursa de Valori Bucuresti sau Rasdaq, tocmai acest algoritm nu a functionat: cele doua piete au fost folosite mai mult pentru achizitiile de actiuni in scopul preluarii de diverse companii decat pentru atragerea de finantare. Rezultatul: dupa sase ani de existenta a celor doua piete, companiile atractive listate pot fi numarate pe degete iar costurile de tranzactionare sunt, dupa cum recunosc chiar oficialii de la Bursa sau Rasdaq, duble comparativ cu alte piete.
"In prezent, costurile aferente unei vanzari sau cumparari pe Bursa de Valori sunt, pentru un investitor strain, de 1% din valoarea tranzactiei. Or, pe majoritatea pietelor europene, aceste costuri nu depasesc nivelul de 0,5%. In contextul liberalizarii pietelor de capital, acesta este un dezavantaj major al pietei romanesti. O fuziune Bursa de Valori - Rasdaq ar reduce numai costurile de custodie cu 30 - 40%", spune Sergiu Oprescu, presedintele Bursei de Valori.
In cazul unei fuziuni Bursa - Rasdaq, reduceri considerabile ar suferi si costurile de reglementare si control (aferente taxelor percepute de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare) sau cele de administrare a sistemului de tranzactionare si decontare.
In prezent, pe Bursa sau Rasdaq, tranzactiile cumulate zilnice abia depasesc, in medie, 1 milion de dolari, in crestere fata de colapsul din perioada 1998 - 2000 dar inca foarte putin pentru a atrage atentia investitorilor mari sau a companiilor in cautare de bani. Practic, singurele companii care "conteaza" pe Bursa din punct de vedere al lichiditatii sunt Petrom, Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD), Banca Transilvania si Societatile Financiare (SIF). Situatia este mult mai grava pe Rasdaq, unde singura companie care depaseste aproape zilnic o valoare a tranzactiilor de peste 1 miliard de lei este Argus Constanta.
Capitalizarea cumulata a celor doua piete abia depaseste 4 miliarde de euro, in conditiile in care Bursa de Valori din Polonia are o capitalizare de peste 25 de miliarde de euro.
Criza de lichiditate a celor doua piete romanesti a fost accentuata in ultimii ani de concentrarea actionariatului la companiile atractive, in conditiile in care - neluand in considerare cazurile Petrom si BRD - nu au mai avut loc listari importante.
Practic, in prezent, cele doua piete se invart intr-un cerc vicios: companiile mari, reprezentative (gen Orange, Mobifon, Romtelecom, Banca Comerciala Romana, Electrica) nu se listeaza pentru ca nu exista lichiditate iar investitorii mari nu vin pentru ca nu au suficiente companii de calibru listate.
Situatia dificila a Bursei de Valori si Rasdaq (existenta in ciuda cresterii preturilor si capitalizarilor in ultimii doi ani) a fost accentuata si de competitia in care au intrat cele doua piete. Practic, in Romania exista in prezent doua piete care ofera conditii aproape similare investitorilor, in conditiile in care trei tari importante ale Europei - Belgia, Olanda si Luxemboug - au o singura Bursa.
Initial, Bursa si Rasdaq au fost concepute pentru a fi doua piete complementare. Treptat, insa, datorita reformei de reglementare si imagine prin care a trecut Rasdaq, fosta piata secundara a ajuns sa impuna reguli de tranzactionare si transparenta aproape identice cu cele ale Bursei.
Mai mult, numele a fost schimbat din "Piata extrabursiera Rasdaq" in "Bursa Electronica Rasdaq". Repozitionarea Rasdaq in scopul concurarii Bursei a creat si conflicte mocnite intre conducerile celor doua oraganizatii.
"Extinderea competitiei dintre bursa electronica Rasdaq si Bursa de Valori la nivelul conducerilor celor doua organizatii a avut efecte negative in sustinerea unitara a intereselor pietei. Va trebui ca, pentru viitor, sa aveam intelepciunea de a gasi alte motoare de crestere decat concurenta: unul din ele este fuziunea", afirma Cristian Siminel Andrei, presedintele ANSVM.
Diferentele de viziune de pana acum dintre conducerile Bursei de Valori si Rasdaq ar putea, insa, continua sa existe si in privinta modalitatilor de realizare a fuziunii. Ele vor fi probabil, principala piedica in calea punerii in practica a unor intentii, de altfel, bune.
laurentiu.ispir@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
