Legea privind fondurile universale de pensii administrate privat se afla intr-o mare intarziere fata de programul stabilit, astfel incat exista riscul sa nu mai poata fi adoptata asa cum se prevazuse in actuala legislatura, putand ramane in sarcina viitorului Parlament care va rezulta in urma alegerilor din toamna.
Se apreciaza ca doar intr-o asemenea eventualitate amendamentele care sunt facute fata de proiectul inaintat de Guvern ar putea fi aprobate.
Legea a nascut interese divergente in momentul discutarii in Parlament, iar ultimele informatii indica faptul ca s-ar dori reguli mai putin stricte, atat in privinta societatilor de administarre cat si in privinta investirii fondurilor.
Aceste reguli mai putin stricte sunt sustinute de investitori autohtoni.
Chiar daca aceste reguli sunt facute in favoarea unor interese romanesti in fata celor straine, totusi legea nu trebuie sa dea posibilitatea ca prin reguli mai putin stricte adminsitratorii sa se joace cu banii de pensii ai oamenilor.
Fondurile private de pensii se vor constitui, potrivit proiectului, din contributii obligatorii de 5 pana la 10% din venit, care se deduce din contributia datorata sistemului public de pensii.
Aceasta inseanma ca administratorii vor avea bani pe mana, miliarde de dolari (nu de lei!), care vor trebui valorificati si in nici un caz plasati in operatiuni riscante.
Fondurile de pensii publice administrate privat vor fi cea mai mare afacere in urmatorii ani, si de aceea legea care le va infiinta trebuie sa fie atat de stricta, cu reguli clare de investitii si prudente, incat ceea ce s-a putut petrece la fondurile mutuale sa nu se petreaca si in acest sistem.
Potrivit amendamentelor, societatile care vor administra fondurile private de pensii ar trebui sa aiba un capital social de numai 10 milioane de euro si ar putea sa investeasca pana la 50% din active in actiuni necotate la Bursa.
Proiectul initial, depus de Guvern in februarie 1999, obliga aceste societati sa aiba un capital capital social minim de 40 de milioane de dolari. Deputatul PDSR Gheorghe Ana, membru al Comisiei pentru buget, afirma insa ca acest barem este prea ridicat pentru economia romaneasca.
''O astfel de suma ar fi dus la constituirea unui monopol al societatilor straine, pentru ca cele romanesti nu puteau intra in competitie'', spune deputatul PDSR. El sustine ca noul plafon stabilit de comisie nu este nici el neglijabil si ca ar fi anormala impunerea unei sume de 40 de milioane de dolari, in conditiile in care suma necesara pentru infiintarea unei banci este de 50 de miliarde de lei.
O opinie similara este sustinuta si de membrii comisiei pentru munca si protectie sociala, care trebuie sa elaboreze un raport comun asupra proiectului impreuna cu cu comisia pentru buget, inainte ca legea sa fie dezbatuta in plenul Camerei Depuitatilor. Intre cele doua comisii exista insa divergente in privinta plasamentelor pe care le vor putea face societatile de pensii .Gheorghe Ana sustine ca societatile trebuie sa aiba dreptul de a investi si in actiuni necotate, in timp ce, potrivit deputatului UDMR Gyongyke Bondi, din comisia de munca sI protectie sociala, aceasta comisie nu va accepta un astfel de amendament pentru ca ,,aceste investitii nu ofera nici garantie''.
Amendamentele votate de comisia pentru buget au fost adoptat, afirma surse din comisie, la insistentele SIF-urilor. Cele doua comisii au mai propus ca suma minima pe care societatile de pensii sunt obligate sa le mentina permanent sub forma baneasca sa scada de la 7 milioane de dolari, cat prevedea proiectul guvernamental, la 2 milioane de euro. Comisia pentru buget a eliminat si prevederea ca acesta suma sa nu poata fi folosita decat cu autorizarea Comisiei de Control a acestor societati. Deputatii din comisia pentru buget au eliminat si interdictia ca societatile de pensii sa-si investesca activele in conturi sau depozite bancare ale unor banci cu un capital social mai mic de 50 de milioane de dolari. Comisia a majorat, de la 10 la 20 % si procentul maxim din activul unui fond de pensii pe care societatile care il administreaza il pot investi in titluri de credit emise de societatile bancare sau in titlurile, obligatiunile si alte valori mobiliare emise de autoritatile administratiei publice locale.
Necesitatea reformarii actualului sistem de pensii survine din imposibilitatea sustinerii a unui numar tot mai mare de pensionari de un numar tot mai mic de salariati.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
