Piata bursiera RASDAQ nu mai are bani. Dupa patru ani de la infiintare cu sprijin american, proiectul RASDAQ, conceput dupa modelul de succes NASDAQ-SUA, este in pragul de esua lamentabil.
Administratorii acestei piete au ajuns acum sa ceara ajutorul Bursei de Valori din Bucuresti (BVB), dupa ce mult timp au hulit-o si au sustinut ca RASDAQ este mai buna.
Atat piata RASDAQ cat si ANSVM, asociatia brokerilor care administreaza acesta piata se afla intr-o situatie dificila si au nevoie de 10 - 30 miliarde de lei pentru a supravietui.
Situatia prin care trece piata RASDAQ a condus la elaborarea unor variante de iesire din criza intre care si transformarea in societate pe actiuni cotata chiar pe Bursa, fuziunea cu Bursa de Valori sau chiar transferul gratuit al proprietatii RASDAQ catre societatile de brokeraj.
Propunerea de fuziune cu Bursa de Valori nu a fost inaintata oficial catre conducerea acestei piete, chiar daca zvonuri si discutii au mai existat.
Este, insa greu de presupus ca Bursa de Valori, care si-a fi gasit acum o traiectorie clara se va opri din drum pentru a salva piata RASDAQ.
Chiar daca tranzactiile pe RASDAQ au fost an de an mai mari decat cele de la Bursa de Valori cifrele mari se datoreaza unor operatiuni fictive, fara legatura cu societatile pe a caror actiuni s-au jucat brokerii.
Pe de alta parte multe operatiuni sunt de preluare a unor societati ceea ce insemna ca a un moment dat piata nu va mai avea ce sa tranzactioneze. Societatile bune se gandesc sa plece pe Bursa iar de la BVB vin societatile care au fost date afara.
"Trebuie facut ceva pentru piata deoarece, cu exceptia societatii de decontare, toate celelate institutii din sistemul RASDAQ sunt decapitalizate", a declarat pentru Ziarul Financiar Vergil Popescu, presedintele ANSVM.
El nu este de acord transformarea RASDAQ in societate pe actiuni si transferarea gratuita a actiunilor catre societatile de brokeraj.
"Eu nu vreau sa dau RASDAQ pe gratis. Cat voi fi eu in piata nu vom imparti RASDAQ-ul. Actiunile vor trebui vandute pe bani, dar vor trebui stabilite pentru ca sa nu poata fi preluat controlul de cineva" a spus Vergil Popescu.
Piata RASDAQ este mai putin transparenta. Nu exista reglementari clare potrivit carora societatile cotate sa raporteze date financiare si informatii despre activitatea lor.
De asemenea si regulile de tranzactionare sunt interpretabile. Multi investitori straini se feresc de RASDAQ intrucat nu sunt intotdeauna siguri de ceea ce se petrece acolo.
Revigorarea RASDAQ nu se poate face fara bani
Cele sapte variante de revigorare a pietei RASDAQ propuse spre dezbatere membrilor Asociatiei Nationale a Valorilor Mobiliare se refera la modificari organizatorice ale pietei, dar nu pomenesc nimic de banii necesari continuarii functionarii pietei.
Singura varianta, dintre cele propuse, care ar putea sustine in continuare functionarea sistemului RASDAQ ar fi fuziunea cu Bursa de Valori.
Este greu de presupus insa ca BVB ar putea sa preia toate activele si pasivele RASDAQ, in care se includ si scandalurile cu imprumuturi cu actiuni sau furturile de actiuni.
De asemenea varinta transformarii in societate pe actiuni a pietei RASDAQ si transferul gratuit al acestora catre societatile de brokeraj nu va aduce resurse pietei extrabursiere.
"Multe societati de brokeraj doresc sa ia parti sociale (actiuni-n.r.) la RASDAQ si sa le pastreze in speranta ca vor putea mai tarziu sa le vanda la straini.
Eu ma indoiesc ca prin acesta operatiune va creste valoarea societatilor de valori mobiliare respective, mai ales ca multe dintre ele nici nu mai sunt active pe piata" a declarat pentru Ziarul Financiar Vergil Popescu, presedintele ANSVM.
Totodata el considera ca piata RASDAQ ar trebui sa primeasca un ajutor de la Guvernul Roman.
"Tot ceea ce a primit piata de capital de la statul roman a fost un imprumut de un miliard de lei. Restul banilor au venit ca ajutoare din strainatate. In tarile din jurul nostru statul sustine mult mai mult piata de capital" a spus Vergil Popescu.
Presedintele ANSVM considera insa ca un ajutor financiar de la Guvern nu ar rezolva decat pe termen scurt problema pietei RASDAQ.
"Solutia ar fi perfectarea legilor si anumite facilitati pentru companiile cotate, pentru ca acestea sa fie stimulate sa-si mareasca capitalul prin oferte publice" a spus Vergil Popescu.
Totodata el spune ca cea mai buna varianta de revigorare a pietei RASDAQ ar fi transformarea in societate pe actiuni si vanzarea titlurilor, operatiune prin care ar aduce bani.
In varianta propusa catre membrii ANSVM de transformare in societate pe actiuni societatile de valori mobiliare ar urma sa primeasca gratuit titlurile. Totodata RASDAQ ar urma sa se transforme in societate deschisa, actiunile fiind cotate, probabil la Bursa de Valori.
Practic, RASDAQ isi va mentine in acesta varianta proprietarii ultimi (societatile de valori mobiliare), dar proprietatea va fi altfel distribuita. Tranzactionarea pe RASDAQ ar urma sa fie conditionata de calitatea de actionar al RASDAQ si de membru al ANSVM.
Societatile de valori mobiliare ar avea la dispozitie posibilitatea ca, in situatii limita, sa instraineze total sau partial actiunile, transformandu-le in lichiditati.
Piata RASDAQ s-a constituit in anul 1996, cu ajutorul important, logistic, al Guvernului Statelor Unite, ca un sistem de tranzactionare al actiunilor distribuite in procesul de privatizare in masa.
De atfel RASDAQ a fost gandit ca o copie a sistemului NASDAQ din SUA. Numarul mare al societatilor tinta, calitatea lor extrem de eterogena, problemele dificile legate de transparenta au facut sa fie aleasa o solutie distincta de aceea de tip pur bursier, consfiintita de Legea 52/ 1994.
ANSVM a organizat, pe suportul unei societati tehnologice, SC RASDAQ SRL, un sistem de tranzactionare a valorilor mobiliare emise de societatile privatizate.
Administrarea RASDAQ a fost incredintata unui Consiliu de Conducere, ales de Adunarea Generala a ANSVM.
Reglementarea pietei a fost atribuita, ca o consecinta a statutului de organism cu autoreglementare, ANSVM.
De aici au aparut unerori disensiuni intre conducerea RASDAQ si conducerea ANSVM, care au contribuit la franarea dezvoltarii pietei.
RASDAQ a functionat, de la inceput, mai mult decat ca un sistem de raportare si difuzare publica a informatiilor privind valorile mobiliare tranzactionate de catre societatile de valori mobiliare in afara BVB, fara a avea statut de Bursa.
Destul de curand, odata cu consolidarea pozitiilor actionarilor strategici, operatiunile de piata secundara vor inceta, sau vor fi absolut sporadice, nerelevante. Societatile care vor face exceptie vor migra, ca si pana acum, spre Bursa de Valori din Bucuresti.
In acel moment, sistemul nu se va mai putea intretine din comisioanele incasate si vor trebui gasite solutii exceptionale prin care sa se hotareasca daca si cum va fi continuata RASDAQ.
Variantele de dezvoltare institutionala a RASDAQ
1. Varianta pastrarii situatiei actuale
Avantajele oferite de solutie sunt urmatoarele:
- solutia este una comoda (nefiind de schimbat nimic, decat de stabilit mentinerea sau nu a dihotomiei intre pozitiile de presedinte si director general, precum la BVB si SNCDD);
- solutia a functionat pana in prezent, in conditii onorabile (in limita mandatului) si cu un control strans al costurilor (in detrimentul dezvoltarii).
Dezavantajele imediate evidentiate de model sunt:
- este o solutie defensiva, pasiva, care nu se opune inghetarii activitatii spre care tinde desfasurarea evenimentelor;
- mentine o distributie neclara a responsabilitatilor si competentelor intre Consiliul de Conducere al RASDAQ si Consiliului Director al ANSVM; daca balanta se va inclina, prin forta, de partea celui de al doilea, primul devine inutil (desi s-a dovedit atat de necesar in primii/ ultimii doi ani).
2. Varianta perfectionarii situatiei actuale
Propuneri:
- largirea obiectului de activitate al S.C. RASDAQ, pentru a permite dezvoltari si sanse de dezvoltare;
- eliminarea incompatibilitatilor si posibilitatea repetarii mandatului pentru candidatii la functia de membri ai Consiliului de Conducere.
Avantaje:
- mareste responsabilitatea societatii;
- permite pastrarea unei rezonabile continuitati in administrarea societatii.
3. Varianta preluarii administratiei de catre ANSVM
Solutia, presupune pastrarea statutului de SRL pentru RASDAQ, cu alegerea membrilor Consiliului de Conducere (sau al majoritatii acestora) dintre membrii primului organism amintit. Numarul membrilor ar urma sa fie redus, iar procedura de numire prestabilita.
Avantaje:
- usurinta implementarii (care presupune, totusi, modificari atat in statutul RASDAQ, cat si in statutul ANSVM)
- unitatea de conducere a celor doua institutii, Consiliul de Conducere al RASDAQ executand nemijlocit deciziile si politica stabilite de Consiliul Director al ANSVM si raportand direct acestuia.
- reduceri de cheltuieli.
Dezavantaje:
- indepartarea radicala de modelul de piata de tip bursier
- deresponsabilizarea RASDAQ, posibila pierdere a unor initiative si a spiritului ofensiv in relatiile cu tertii.
4. Varianta absorbirii RASDAQ de catre ANSVM
Solutia reprezinta ducerea la limita a variantei anterioare. In acest caz, S.C. RASDAQ S.R.L. ar fi dizolvata, sistemul tranzactional urmand sa functioneze ca un departament in cadrul asociatiei. Administrarea ar intra firesc si deplin in atributiile Consiliului Director al ANSVM.
Solutia tine de domeniul teoreticului (si in acest sens a fost enumerata), indepartandu-se de modelul initial al pietei NASDAQ, dar nascand si probleme delicate din punct de vedere legal. Solutia, bazata pe resorbtie, este una absoluta de criza si, neindoielnic, va fi resimtita ca atare de catre mediul economic, cu consecintele de rigoare.
5. Varianta transformarii RASDAQ in societate pe actiuni
Actionarii initiali ar urma sa fie toate societatile membre ale ANSVM, cu numar egal de actiuni, cesionate lor gratuit de catre asociatie, asociatie care ramane in proprietatea procentului celui mai important de detinere de titluri si care, inclusiv pe cale statutara, isi va mentine controlul si capacitatea de reglementare.
Avantaje:
- castigul de imagine si credibilitate al pietei;
- identificarea si valorificarea altor surse de venituri;
- depasirea divergentelor si clarificarea problemelor legate de administrare;
Singurul dezavantaj listabil al solutiei fata de varianta actuala, de baza, este al lungimii derularii procedurale a schimbarii, care poate sa nu depaseasca insa trei luni de la adoptare.
6. Varianta fuziunii BVB cu RASDAQ
Trebuie subliniat ca solutia absorbtiei RASDAQ de catre BVB trebuie tratata cu multa delicatete, deoarece la constructia primei piete - vazuta, pe drept, ca un model de succes - o contributie decisiva, inclusiv si determinant materiala, au avut-o ajutorul si suportul american.
Avantajele:
- recastigarea "normalitatii" din punct de vedere al legislatiei romanesti
unificarea (la nivel superior, de cele mai multe ori) a standardelor si procedurilor, cu simplificarea operatiunilor la nivel de SVM-uri
- scaderea - cel putin aparenta - a costurilor de exploatare si a costurilor de utilizare
- cresterea reprezentativitatii si a competivitatii pe plan extern, precum si a capacitatii de colaborare, mai ales pe plan zonal
- cresterea coerentei demersurilor la nivelul pietei romanesti de capital
- politica mai coerenta si energica fata de celelalte institutii tehnice ale pietei de capital
Dezavantaje:
- perceperea acestei solutii ca un esec al pietei romanesti de capital, mai ales pe componenta ANSVM si RASDAQ, desi cifrele comparate (datorita specificului diferit) stau altfel.
- punerea sub semnul intrebarii a corectitudinii si, mai ales, a valabilitatii celor intamplate pe piata de capital romaneasca in sectorul post-privatizare in masa.
7. Transformarea RASDAQ in Bursa de Valori
Ea reprezinta o varianta de crestere fireasca a RASDAQ, rezolvata in spiritul si litera legii 52/ 1994. In plus, odata cu aparitia legii pietelor la termen, aflate si ele sub jurisdictia CNVM, noua bursa ar putea sa functioneze ca una de capital (actiuni, dar si specializare in instrumente cu venit fix, in special titluri de stat) si a contractelor la termen.
Avantaje:
-consolidarea rezultatelor si operatiunilor in curs
-introducerea unor standarde de calitate cu privire la listare si transparenta
Dezavantaje ar putea fi:
-procedura ce trebuie parcursa pentru realizarea metamorfozei
-pierderea (plauzibila, dupa o perioada de timp) a unor societati de la cota, din cauza neindeplinirii standardelor (posibilitatea de pastrare: realizarea, pe acelasi suport tehnologic si fara costuri suplimentare a unei a doua piete, cu adevarat OTC; acelasi lucru se intampla pe NASDAQ).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
