Masurile discutate la sfarsitul saptamanii trecute de Banca Nationala a Romaniei pentru limitarea creditului de consum sunt contestate de catre reprezentantii companiilor de electrocasnice.
Intre autoritati si comerciantii de electrocasnice se profileaza deja un conflict, cel putin din punct de vedere al declaratiilor. De o parte a se afla oficialii BNR, dar si Guvernul: insasi premierul Adrian Nastase a declarat la sfarsitul saptamanii trecute ca nu trebuie neglijate presiunile inflationiste care s-ar putea naste din cresterea creditului de consum.De cealalta parte se afla comerciantii de produse electronice sau electrocasnice, pentru care ratele au ajuns la 70-80% sau chiar mai mult din totalul cifrei de afaceri."Lista cu masuri initiata de BNR ar fi o interventie dura - chiar daca e la recomandarea FMI - a bancii centrale in activitatea de creditare a persoanelor fizice, domeniu unde conditiile de creditare ar trebui sa fie reglementate exclusiv de cerere si oferta", apreciaza Lorand Szarvadi, director general al Interexpo, societatea care opereaza lantul de magazine Domo. Potrivit acestuia, singura masura care se impunea din partea BNR era infiintarea unui birou national de credit, care sa tina evidenta tuturor creditelor acordate, inclusiv persoanelor fizice, pentru eliminarea fraudelor. Marius Ghenea, directorul general al retelei Flanco, cel mai mare retailer de electronice si electrocasnice, asteapta la randul sau o decizie finala din partea BNR. "In opinia noastra, aceasta interventie nu se adreseaza unei probleme reale a economiei romanesti, ci risca mai curand va crea o asemenea problema", spune Ghenea. Potrivit acestuia, orice modificare in conditiile de acordare a creditelor de consum a generat un impact imediat si in trecut. "Sa ne amintim de lansarea ratelor <<egale si fixe>> care au marcat inceputul creditului de consum in Romania pe scara larga in primavara lui 2002, de eliminarea obligativitatii unui girant la inceputul verii acestui an, care a marcat inca o crestere semnificativa a pietei pentru vanzari in rate. Putem spune, in aceste conditii, ca masuri precum cele discutate la BNR ar avea un impact similar, adica o modificare a volumelor rezultate din vanzarile in rate, de aceasta data in scadere. Nu putem insa estima care ar fi variatia relativa fata de momentul actual, pentru ca nu cunoastem inca nici daca si nici ce masuri noi ar urma sa se aplice", completeaza oficialul Flanco. Mai moderat, directorul general al retelei Altex, Dan Ostahie, sustine o parte dintre masurile BNR. "In ultima perioada s-a constatat o crestere de bad debts (credite neperformanteaâ¬ân.red.) in ceea ce priveste creditul de consum, si in mod firesc trebuie sa se urmeze o politica prudentiala in acest sector. Cred insa ca punerea in aplicare a masurilor recent anuntate ar putea duce la o blocare a acestui credit, cu repercursiuni negative atat in sectorul bancar, cat si cel de retail", sustine Ostahie.
Ultimele luari de pozitii ale BNR aduc in discutie si "transparenta mesajelor publicitare ce promoveaza produse financiar- bancare" promovate de retailerii de elecrocasnice. O parte din retailerii de produse electrocasnice obisnuiesc sa prezinte dobanzile la credite sub alta forma decat cea clasica bancara -sub forma unor rate anualizate, mai mici decat dobanda bancara. In replica, reprezentantii marilor retele afirma ca nu pune problema acestei lipse de transparenta. "In toate magazinele noastre si ale marilor retele in general, exista materiale promotionale care informeaza potentialii clienti, chiar si pe cei cu mai putine cunostinte, in legatura dobanda, comisioanele sau orice element de cost", afirma Lorand Szarvadi de la Domo. Pe de alta parte, sustin jucatorii de pe aceasta piata, limitarea unor masuri precum ofertele promotionale pentru anumite produse cu "dobanda zero" ar reprezenta un regres."Ofertele in rate cu avans zero si/sau cu dobanda zero, ofertele in rate cu o perioada de gratie si alte asemenea oferte promotionale sunt practicate in statele Uniunii Europene de mai multi ani; daca o interventie administrativa ar impiedica agentii economici din Romania sa isi promoveze produsele si serviciile (si) in acest mod, ar insemna ca ne indepartam de Uniunea Europeana, nu ca ne apropiem", spune Marius Ghenea de la Flanco.Consiliul de Administratie al BNR a luat in discutie saptamana trecuta o serie de masuri pentru limitarea cresterii valorii creditelor destinate populatiei printre care stabilirea unei ratei lunare de rambursare reprezentand 20-30% din venitul solicitantului, fata de 50% cat solicita bancile in prezent. Premierul Adrian Nastase a declarat ca sustine decizia BNR, aratand ca un nivel de consum superior productiei interne poate determina cresterea importurilor si o presiune inflationista."Deocamdata, este vorba mai curand de o discutie legata de felul in care putem sa mentinem un anumit entuziasm pentru consum in niveluri rezonabile. Sigur ca bancile sunt fericite sa dea credite, sa ia dobanzi, dar acest lucru poate sa determine o presiune inflationista pe care nu putem sa o lasam de o parte", a spus Nastase, citat de Mediafax.Importurile de bunuri de folosinta indelungata au fost pe primele zece luni din acest an la o pondere de 6,9% din totalul importurilor, insumand peste un miliard de euro. Ceea ce ingrijoreaza banca centrala este cresterea de aproape 33% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Dar aparatele electrocasnice reprezinta insa numai 1,5% din totalul importurilor. Cea mai mare pondere aâ¬â 2,1% este detinuta de calculatoare, care au in timp o contributie importanta la dezvoltarea economica.In conditiile in care guvernul nu mai are multe parghii de control al importurilor, cu exceptia celor publice, FMI a cerut bancii centrale masuri de temperare a creditelor care sunt considerate o sursa directa de alimentare a importurilor. Cu toate acestea, nu toate conditiile impuse de BNR sunt contestate de reprezentantii retelelor de magazine electronice si electrocasnice."Obligativitatea solicitarii unui avans este un element cu care personal sunt absolut de acord. E normal ca daca cineva cumpara pe credit un bun de o anumita valoare, sa aiba bani macar pentru prima rata. Obligativitatea girantului, dupa parerea mea e o metoda de garantare invechita, care ar trebui inlocuita cu sistemul de asigurari" apreciaza Lorand Szarvadi de la Domo.Parerea este sustinuta si de reprezentantul Altex. "Cred ca e posibila limitarea ratei, dar nu anticipez ca ne vom intoarce din drum in ceea ce priveste impunerea unui girant sau necesitarea unui avans. Este de asemenea posibil ca atunci cand veniturile solicitantului nu acopera valoarea ratelor, sa fie necesar prezentarea unui girant si plata unui avans", crede Dan Ostahie, directorul general al Altex.De fapt, BNR intentioneaza sa impuna solicitarea unui girant numai in cazul imprumuturilor fara garantie, respectiv al asa-numitelor credite pentru nevoi personale. De asemenea, banca centrala se teme de riscul potential generat de posibilitatea ca o persoana fizica sa obtina credite de la mai multe banci si sa cumpere si electrocasnice in rate, pe baza aceleiasi adeverinte de venit, fara sa fie intrebata ce datorii mai are de rambursat. Lipsa unei evidente tinuta de o institutie de genul biroului de credit ii poate expune astfel pe creditori la riscuri importante.Banca Nationala se arata insa hotarata sa renunte la majorarea rerzervei minime obligatorii in lei, precum si la cresterea dobanzii de interventie, masuri care ar fi dus la o scumpire periculoasa a creditelor, inclusiv a celor deja contractate. Astfel ar fi fost ingreunat efortul de rambursare, cu o crestere pe masura a riscului de acumulare de credite neincasate la timp.
Daca aceste masuri vor intra in vigoare in forma discutata la BNR saptamana trecuta, scaderea pe care aceasta piata ar putea ajunge chiar la 30-40% fata de nivelul actual. Mai mult, fiecare dintre acestia a inceput sa caute variante de contracare a posibilei scadei a pietei. "Daca noi nu putem inventa prea multe lucruri, colaboratorii nostri din domeniul bancar au deja alte produse de finantare pregatite", sustine reprezentantul Domo.Anul acesta, piata romaneasca a produselor electronice si electrocasnice a explodat ca urmare a succesului de care s-au bucurat sistemele de rate. In aceste conditii magazinele specializate de electronice si electrocasnice au realizat vanzari care in alte conditii ar parea imposibile. Liderul de anul trecut al pietei, Flanco si-a triplat vanzarile dupa primele noua luni ale anului, urmand sa ajunga, spun reprezentantii companiei, la o cifra de afaceri de peste 115 milioane euro la sfarsitul anului. Altex, reteaua care a realizat anul trecut vanzari de peste 36 milioane euro, mizeaza anul acesta pe 110-120 milioane euro. Interexpo, compania care detine reteaua Domo, ar putea ajunge la 90 de milioane de euro fata de aproape 46 milioane euro. ionut.bonoiu@zf.ro ; razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
