• Leu / EUR4.9471
  • Leu / GBP5.6906
  • Leu / USD5.0130
Special

Conferinţa ZF Investiţi în România! România este un teren fertil pentru investitori, dar lipsa infrastructurii frânează dezvoltarea ţării

„Lipsa forţei de muncă este principala frână în calea continuării sau accelerării dezvoltării economice. Per­cepţia riscului de ţară este accentuată de instabilitatea cadrului legislativ sau fiscal şi de alte evoluţii care ar fi sub controlul nostru. Vorbim de o competitivitate care nu e neapărat în creştere. Investiţiile străine cresc, dar nu au atins încă vârful înainte de criză“, a spus Alexandru Reff, country managing partner în cadrul companiei de consultanţă Deloitte România.

O problemă a pieţei forţei de muncă porneşte şi de la faptul că nu există investiţii în competenţele angajaţilor încă din timpul şcolii, mai ales în contextul dezvoltării tehnologice. O soluţie pentru a păstra forţa de muncă în ţară este asigurarea unui nivel de trai mai bun.

„Trebuie să ne uităm la ce îi face pe oameni să stea într-un anumit loc. Oamenii au nevoie de un climat mai bun în care să trăiască, să fie curat pe stradă, să aibă un sistem medical bun, să beneficieze de un sistem educaţional com­petent, în care apoi copiii să se simtă utili, nu excluşi“, a declarat în cadrul conferinţei Sergiu Manea, preşedinte executiv al BCR, cea mai mare bancă din România după nivelul activelor.

Lipsa predictibilităţii este un obstacol menţionat în repetate rânduri de reprezentanţii mediului de afaceri, iar companiile răspund cu precauţie la schimbările din mediul fiscal. De altfel, la stabilitatea mediului fiscal şi legislativ se uită şi investitorii care intenţionează să intre pe anumite pieţe. „Nu putem vorbi de predictibilitate anul acesta, chiar dacă modificări legislative din ultima perioadă sunt văzute ca o corecţie. Totuşi, nu ne mai aşteptăm la alte modificări. Mediul de afaceri se teme că vor apărea alte modificări la care nu va putea face faţă în privinţa costurilor. Predictibilitatea este un deziderat pe care mediul de business şi-l doreşte ca să poată să bugeteze până la capăt“, a spus Alina Timofti, tax partner în cadrul casei de avocatură NNDKP.

România are oportunităţi de dezvoltare, în contextul unei populaţii educate, vorbitoare de limbi străine, şi ar trebui să mizeze pe sistemul educaţional pe termen lung, susţine Vladimir Sterescu, country manager şi vicepreşedinte senior soluţii asistenţă clienţi în cadrul furnizo­rului american de servicii de externalizare Computer Generated Solutions (CGS). El a mai adăugat că majorarea salariilor din sectorul public a dus la un fenomen de migrare dinspre mediul privat spre stat, în condiţiile în care privatul se confruntă deja cu lipsa de angajaţi.

„În ultimele 12-18 luni, principalul concu­rent al nostru pe piaţa forţei de muncă a devenit statul, sectorul public. Principalul motiv de plecare din centrele private e mersul în dome­niul public, care e atractiv din punctul de vedere al salariilor şi sunt nişte facilităţi pe care dome­niul privat nu le va putea oferi niciodată. Avem nevoie de forţă de muncă în zilele acestea. Cred că a micşora joburile din sectorul public este una dintre soluţii“, a mai spus Sterescu.

Rudolf Vizental, CEO al ROCA, plat­formă de investiţii dedicată companiilor în dificultate din România, crede că investiţia în piaţa locală se va dovedi eficientă în următorii cinci-şapte ani.

„Ar trebui să investim în România, pentru că e un teren fertil si pentru că e o mare resursă neexploatată. Primele 1.000 de companii acoperă 50% din ce se produce în  România. Următoarele 1.500 de companii acoperă  încă 40%. Resursa neexploatată stă în următoarele 5.000 de companii, acolo e cheia şi potenţialul real de creştere“, a explicat Rudolf Vizental.

Mustafa Korkmaz, general manager al Yildiz Entegre România, companie din in­dustria mobilei care ridică o fabrică de 150 mil. euro în comuna Oarja de lângă Piteşti, s-a plâns de termenul lung de aşteptare pentru a primi avizele de la autorităţi în momentul realizării unei investiţii.

„Nu am luat niciun ajutor de stat din România din cauza perioadei de timp de aşteptare. Există potenţial în România. Trebuie să facem câteva schimbări la legi. Trecerea la produse tehnologice e sprijinită din Uniunea Europeană, trebuie să găsim suport pentru investitori. Avem încredere în viitorul României, creşte rapid“, a mai spus Mustafa Korkmaz.

Fondurile europene reprezintă o „sursă ieftină“ de bani pentru investiţiile de pe piaţa locală, iar fără investiţiile demarate prin fondurile europene, câţiva dintre indicatorii economici ai României ar fi rămas la un nivel mult mai scăzut.

„Din scenariile noastre, PIB-ul real cumulat la finele intervalului, la sfârşitul anului 2015, a fost cu 13,6% mai mare decât ar fi fost fără fondurile europene. Volumul exporturilor de bunuri şi servicii a fost cu 3,6% mai mare decât ar fi fost fără fonduri. Importurile au crescut cu 17,2% pentru că am avut fonduri europene. Productivitatea muncii este cu 4% mai mare“, a spus Rovana Plumb, ministru al Fondurilor Europene.

Ministrul Fondurilor Europene a spus că targetul de atragere a fondurilor până în 2020 este de 30 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă peste 70% din totalul banilor care revin României, peste 42 mld. euro.

Unele companii apelează la parteneri bancari pentru a-şi finanţa proiectele, în contextul în care e mai uşor de lucrat cu băncile, susţine Ioan Iacob Floria, Chief Financial Officer al  Aramis Invest, cel mai mare producător şi exportator de mobilă din România.

„Pentru simplitate, chiar dacă este mai scump, apelăm la bănci. O flexibilitate mai mare între mediul de afaceri şi modul în care se administreză fondurile europene poate ne-ar ajuta“, a spus Ioan Iacob Floria. El spune că fondurile europene ar trebuie să asigure partea de sănătate, forţă de muncă şi infrastructură. 

Horaţiu Ţepeş, administrator, Bilka Steel, cel mai mare producător de ţiglă metalică din România, are în plan investiţii de 20 de milione de euro în următorii cinci ani.

Ştefan Radu Oprea, ministru mediului de afaceri, comerţ şi antreprenoriat a vorbit despre programele pentru susţinerea IMM-urilor deja înfiinţate, dar şi pentru sprijinirea antreprenorilor, prin programul Start-Up Nation.

„Trebuie să menţinem forţa de muncă în România şi să îi aducem înapoi în ţară pe cei plecaţi în străinătate prin cresterea salariului mediu“, a spus Ştefan Oprea.

 

Sergiu Manea, preşedinte executiv, BCR

Noi nu educăm competenţe, fie că ne referim la alfabetizare digitală, alfabetizare tehnologică sau alfabetizare antreprenorială, toate lucrurile astea lipsesc. În grădiniţă nu există educaţie financiară, noi nu vorbim de etica muncii şi în continuare învăţăm pe de rost lucruri. Este esenţial să luăm fonduri europene. Motivul pentru care multe companii nu se dezvoltă este şi acela că nu au acces la finanţare europeană. Indicatorii de capital arată îngrozitor, iar noi trebuie să construim capital. O altă zonă care generează equity, care în România nu este exploatată, este parteneriatul public-privat, nu e vorba de marile autostrăzi, ci de spitale, de drumuri

dintr-un judeţ în altul. Sporul natural şi migraţia sunt cele mai mari probleme cu care ne confruntăm. Trebuie să ne uităm la ce îi face pe oameni să stea

într-un anumit loc. Oamenii au nevoie de un climat mai bun în care să trăiască, să fie curat pe stradă, să aibă un sistem medical bun, să beneficieze de un sistem educaţional competent, în care apoi copiii să se simtă utili, nu excluşi.

 

Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România

Lipsa forţei de muncă este în momentul de faţă principala frână în calea continuării sau accelerării dezvoltării economice. Calificarea şi educaţia sunt provocări la nivel mondial, mai ales în contextul digitalizării. Multinaţionalele se uită la competitivitatea unei jurisdicţii raportată la randamentul care se poate obţine acolo şi la riscuri.

Percepţia riscului de ţară este accentuată de instabilitatea cadrului legislativ sau fiscal şi de alte evoluţii care ar fi sub controlul nostru. Vorbim de o competitivitate care nu e neapărat în creştere. Investiţiile străine cresc, dar nu au atins încă vârful dinainte de criză. Antreprenorii sunt cei care generează valoare adăugată, se uită mai emoţional la comunitatea în care investesc.

Acumularea capitalului e una dintre provocări, dar şi concurenţa imobiliarului - o pasiune locală care a fost dublată de randamente importante. Fondurile europene se mută din paradigma nerambursabilităţii în cea a rambursării. De multe ori granturile nerambursabile au permis efectuarea unor investiţii cu impact mai mic în comunitate.

 

Alina Timofti, tax partner, NNDKP

Nu putem vorbi de predictibilitate anul acesta, chiar dacă modificările legislative din ultima perioadă sunt văzute ca o corecţie. Totuşi, nu ne mai aşteptăm la alte modificări. Companiile au aplicat din motive de precauţie unele soluţii pe o anumită perioadă, mediul de afaceri se teme că vor apărea alte modificări la care nu va putea face faţă în privinţa costurilor.

Predictibilitatea înseamnă o perioadă destul de lungă în care să nu existe schimbări legislative şi care să nu implice costuri ataşate pentru companii. Predictibilitatea este un deziderat pe care mediul de business şi-l doreşte ca să poată să bugeteze până la capăt.  Fiscalitatea românească este relativ blândă, cel puţin în teorie. Dar avem o problemă la ANAF, în practică ANAF-ul o aplică anacronic. Avem un ANAF care nu este digitalizat, nu este integrat în sistemele infomatice. Pe termen scurt, nu putem să aducem înapoi oamenii plecaţi în străinătate pentru că nu ne permitem. În schimb, trebuie să ne concentrăm pe retenţia actualilor angajaţi.

 

Rudolf Vizental, CEO, platforma ROCA

Credem că investiţia în România este deosebit de strategică şi eficientă în următorii cinci-şapte ani.

Ar trebui să investim în România, pentru că e un teren fertil si pentru că e o mare resursă neexploatată. Primele 1.000 de companii acoperă 50% din ce se produce în  România. Următoarele 1.500 de companii acoperă încă 40%. Resursa neexploatată stă în următoarele 5.000 de companii, acolo e cheia şi potenţialul real de creştere.

Când vorbim de investiţii, nu luăm în calcul investiţiile româneşti în alte companii româneşti pentru că astfel am rezolva o mare barieră culturală. Antreprenorii români au oportunitatea de a investi în România.

Soluţia pentru dezvoltare vine din interior. Cred în banii româneşti pentru companii româneşti, care pot să aducă valoare adaugată. Investiţiile în aceste companii pot genera o adevărată valoare şi aceasta e direcţia în care noi am decis să investim.

 

Ioan Iacob - Floria, chief financial officer, Aramis Invest

Pentru noi a fost mai uşor să apelăm la partenerii din zona bancară decât la fonduri europene, băncile se mişcă mult mai repede şi sunt mult mai flexibile. Timpul costă bani. Pentru simplitate, chiar dacă este mai scumpă, apelăm la bănci.

 O flexibilitate mai mare între mediul de afaceri şi modul în care se administrează fondurile europene poate ne-ar ajuta. 

Fondurile europene ar trebuie să fie folosite mai mult pentru sistemul de sănătate, forţă de muncă şi infrastructură. 

Cele mai importante lucruri pentru investiţii sunt infrastructura şi forţa de muncă. Fondurile europene nu sunt prioritare pentru mediul de business, ele trebuie doar să asigure doar mediul potrivit pentru a face investiţii. 

Băncile vor finanţa tot timpul o idee bună. Un antreprenor trebuie să-şi rişte banii proprii şi să aibă un mediu în care să-i permită să genereze valoare adăugată. România merge în direcţia bună, există oportunităţi, însă trebuie să accelerăm ritmul.

 

Rovana Plumb, ministru, Ministerul Fondurilor Europene

Pentru investiţii este nevoie de stabilitate, predictibilitate şi oportunitate. Din scenariile noastre, PIB-ul real cumulat la sfârşitul anului 2015 a fost cu 13,6% mai mare decât ar fi fost fără fondurile europene. S-a înregistrat o creştere semnificativă a nivelului remuneraţiei medii pe salariat, de 29,9% cumulat în perioada 2008-2015.  În plus, volumul exporturilor de bunuri şi servicii a fost cu 3,6% mai mare decât ar fi fost fără fonduri. Importurile au crescut cu 17,2% pentru că am avut fonduri europene.

Productivitatea muncii este cu 4% mai mare tot datorită acestor fonduri. Investiţia în capital uman e o investiţie în viitorul societăţii noastre. Nu pot să spun că într-o zonă a României e diferenţă de competenţă.

Există diferenţă privind dezvoltarea, care ţine de mentalitate, pregătirea populaţiei din zona respectivă. O să facem un studiu pentru a vedea de unde vin aceste diferenţe. În primele două luni ale acestui an investiţiile au crescut cu 441% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2017. Calificarea forţei de muncă trebuie să fie adaptată la nevoia mediului de afaceri şi nu altfel.

 

Mustafa Korkmaz, general manager, Yildiz Entegre România

Nu am luat niciun ajutor de stat din România din cauza perioadei de timp de aşteptare. De exemplu, dacă decid azi să fac o investiţie în România, o perioadă este ocupată de realizarea proiectului şi apoi voi mai aştepta un an. Astfel, dacă vrem să facem o investiţie astăzi, vom începe peste doi ani, dacă guvernul acceptă proiectul. În 2015 am luat decizia să facem o investiţie în Europa.

Am căutat ţările pentru a vedea unde e potenţial şi am ales România pentru că este o piaţă bună, creşte în Europa, are o economie stabilă şi politici stabile. Suntem la sfârşitul fazei de construcţie pentru investiţia noastră. Există potenţial în România. Trebuie însă să facem câteva schimbări la nivelul legilor. Avem încredere în viitorul României, este o ţară care creşte rapid.

 

Horaţiu Ţepeş, administrator, Bilka Steel

Lipsa dezvoltării din infrastructură şi sănătate este cea mai mare problemă cu care ne confruntăm.

Am avut un plan investiţional de 10 milioane de euro în ultimii zece ani şi în continuare vom face investiţii în zona industrială. În următorii cinci ani vom investi în România, avem alocate investiţii de 20 de milioane de euro în platforma Hidromecanica. 

În perioada 2007-2014 din proiecte totale de 3,5 milioane de euro am atras peste 2 milioane de euro din fonduri europene, ajutor de stat pentru plata contribuţiilor pentru 30 de angajaţi. Pe proiectele vitale nu am riscat să accesăm fonduri europene pentru că puteam pierde anumite oportunităţi.

România are un potenţial foarte mare, dacă ne uităm la PIB, în special în zona ţărilor din fostul bloc comunist, dar ne dăm seama că avem încă mult de lucru. Noi ne orientăm spre ieşirea în afară spre ţările vecine şi apoi spre vestul Europei. 

 

Ştefan Radu Oprea, ministru, Ministerul Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

Legea prevenirii este un instrument util pentru mediul de afaceri, conform căruia organele de control trebuie să dea avertisment şi să facă un plan de conformare. În câteva luni site-ul va fi activ, devenind astfel mult mai uşor de aplicat această lege.

Adeseori legiferăm în cazuri relativ izolate şi ar trebui să existe legi pentru cei de bună credinţă. 

Avem în derulare programe care se adresează mediului de afaceri, cum sunt cele de debut, ca Start-Up Nation, dar şi cele prin care sprijinim IMM-urile deja înfiinţate, cum sunt târgurile şi expoziţiile, care sprijină exporturile. 

Trebuie să menţinem forţa de muncă în România şi să îi aducem înapoi în ţară pe cei plecaţi în străinătate prin cresterea salariului mediu.

 

Vladimir Sterescu, vicepreşedinte senior soluţii, CGS

Îmi doresc o investiţie pe termen lung în sistemul educaţional, mi se pare important să creştem gradul de retenţie a profesorilor cu experienţă şi de a atrage în sistemul educaţional profesori noi cu concepte noi.

România are atuuri, avem o populaţie însemnată, suntem membrii UE, ai NATO, este stabilitate. În România avem o populaţie educată, vorbitoare de limbi străine.

În ultimele 12-18 luni, principalul concurent al nostru pe piaţa forţei de muncă a devenit statul, sectorul public. Principalul motiv de plecare a angajaţilor din centrele private este trecerea către joburi din domeniul public, care sunt atractive din punctul de vedere al salariilor şi oferă nişte facilităţi pe care domeniul privat nu le va putea oferi niciodată. Avem nevoie de forţă de muncă în zilele acestea. Cred că a micşora joburile din sectorul public ar trebui să fie în prim-plan.

 

Laurenţiu Lazăr, managing partner, Colliers International România

Pe termen lung, educaţia şi retenţia oamenilor sunt importante. Infrastructura este importantă. Cred că ar fi un boom economic dacă am avea acele autostrăzi. 300 km de drumuri din 2007 până acum nu este o cifră cu care să ne mândrim.

Nu cred încă în sustenabililitatea pe termen lung a creşterii economice în tot tumultul de modificări care au apărut în ultima vreme şi o uşoară instabilitate politică. În Bucureşti, termenul pentru a lua un aviz pentru autorizaţii de construire de la Ministerul Culturii este de 30 de zile.

Nu îl obţii în termen rezonabil, când îl obţii în 4-6 luni este un succes. E important pentru noi să ştim ce forţă de muncă există. Vrem să fim introduşi către autorităţi locale pentru obţinerea de autorizaţii. E important sistemul educaţional local pentru noi.

 

Cătălina Dodu, director general, Atos România 

Cred că în domeniul IT avem angajaţii cu atitudinea potrivită. Noi avem circa 2.200 de angajaţi şi suntem prezenţi în 72 de ţări. Creativitatea este un atuu care rămâne în orice domeniu. Astfel că pentru fiecare proiect suntem în competiţie cu alte ţări din cadrul grupului.

Ceea ce funcţionează cel mai bine în încercarea de a-i aduce înapoi în ţară pe cei care lucrează în străinătate este recomandarea pe care o dă un angajat. Aceasta este cel mai stabil proces de recrutare. 

Dacă oamenilor care sunt aici le este bine şi simt că direcţia este bună, cu siguranţă vor transmite şi celor care sunt plecati şi atunci se vor întoarce şi ei. Nu am încredere că taxele vor rămâne aşa, pentru că în trecut au fost momente în care aflam dimineaţa ce alte taxe s-au modificat peste zi. 

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9471
Diferență: -0,0182
Ieri: 4.9480
Azi: 5.0130
Diferență: -1,1477
Ieri: 5.0712
Azi: 5.6906
Diferență: 0,4253
Ieri: 5.6665
Azi: 5.0700
Diferență: -0,8584
Ieri: 5.1139