Ionuţ Cristian Ciubotaru, VP for business development, Petrom
♦ Energie înseamnă mai mult decât partea de regenerabile, iar tranziţia energetică are mai mulţi piloni. E vorba de hidrogen, de stocare, de biofuel. Toate aceste dezvoltări vor avea o dezvoltare exponenţială în următorii ani.
♦ În strategia OMV Petrom până în 2030, din totalul de 11 miliarde euro planificaţi ca investiţii, undeva la 35% sunt în tehnologii noi, care să ajute implementarea tranziţiei energetice.
♦ Multe companii se gândesc la extinderea ariei de activitate, cu export de energie regenerabilă. România este bine poziţionată, pe vânt şi solar, avem potenţial pe biogas, am putea deveni un hub
♦ Avem nevoie de echipamente şi toate pieţele au aceiaşi furnizori, iar termenele de livrare s-au lungit. Parteneriatele vor sta la baza implementării măsurilor de tranziţie energetică.
♦ Tranziţia energetică vine la pachet cu inovaţia. Cred că cuplul energie-agricultură va creşte la nivel global. Există domenii care iau avânt, la intersecţia între medicină şi energie.
Müjdat Tiryaki, preşedinte al Ford Otosan Craiova
♦ România are multe avantaje competitive: stabilitate economică, creştere constantă a economiei, stabilitate politică şi siguranţă, fiind membru NATO şi UE, o piaţă a muncii competitivă, cu un procent mare de absolvenţi de facultate şi oameni foarte bine pregătiţi pe IT, localizarea geografică, producţie proprie de energie
♦ România este foarte potrivită operaţional cu Otosan, oamenii de la Craiova sunt foarte bine pregătiţi. Vrem să facem fabrica de la Craiova un model pentru restul lumii.
♦ În primii 3 ani, vrem să investim 490 milioane euro în România. Anul viitor vom produce Transit Courier complet electric. Şi Puma, cel mai vândut model Ford din Europa, va deveni electric. Trendul global este spre electric. România va fi de anul viitor pe harta electrificării. Vom creşte capacitatea fabricii la 272.000 unităţi, de la 250.000, până la finalul anului. Angajăm 1.300 de oameni.
♦ Vrem să aducem mai mulţi furnizori din Turcia aici, dar să avem şi mai mulţi furnizori locali pentru producţia de la Craiova. În funcţie de model, pentru o maşină sunt folosite până la 5.000-10.000 de piese, de la peste 1000 de furnizori diferiţi.
♦ Din producţia Puma, circa 95% este exportat spre vestul Europei. Cu Tranzit Courier am vrea să exportăm mai mult în Turcia şi România. Europa de Vest va rămâne piaţa de interes.
♦ Am vrea să vedem modernizarea mai rapidă a infrastructurii de drumuri, care este foarte importantă pentru noi. Şi reţeaua de staţii de încărcare este foarte importantă.
Camelia Drăgoi, senior mandate manager, FEI
♦ Ni s-a acordat spre implementare acest instrument financiar lansat anul trecut pentru a primi propuneri de investiţii din partea fondurilor. Până în momentul de faţă am primit aproape 30 de oferte, nu toate sunt de calitate, unele dintre ele au fost deja respinse, iar altele sunt în diverse stadii de evaluare.
♦ Important este ca aceşti 400 mil. euro să meargă înspre piaţă până în 2026, după cum este prevăzut în PNRR. În acest moment avem alocate aprobări de 100 mil. euro, care vor merge către cinci fonduri.
Este un mix de echipe internaţionale şi echipe româneşti, este un mix de echipe cu care noi am mai lucrat, cum este cazul Morphosis şi GapMinder, şi echipe noi, precum Booster Capital.
♦ Am făcut nişte simulări la început care arătau că undeva în jur de 20 de fonduri ar putea să primească, în medie, 20 mil. euro. Iată că primele cinci aprobări sunt undeva pe acolo, dar nu există o sumă fixă de 20 mil. euro sau un număr fix de 20 de fonduri.
Mihaela Mihăilescu, deputy head of Romania, BERD
♦ Ceea ce observăm este o creştere a volumului tranzacţiilor, a numărului de tranzacţii, cât şi o scădere a valorii acestora. Totuşi, oportunităţile sunt foarte ridicate în România datorită poziţiei geopolitice, războiului din Ucraina pentru că acest context a creat foarte multe oportunităţi legate de intenţia foarte multor companii de a se repoziţiona geografic şi de a alege România în detrimentul altor ţări din regiune, datorită siguranţei pe care o oferim, datorită faptului că suntem o piaţă mare.
♦ Există şi riscuri, care sunt legate de contextul macroeconomic - ratele dobânzii ridicate, inflaţie ridicată, dar există o aşteptare destul de optimistă legată de viitorul apropiat, pare cumva că atât că s-au atins limitele maxime pe zonele de inflaţie şi ratele dobânzii.
♦ Observăm şi un proces foarte avansat de consolidare pe piaţa de energie, ceea ce este foarte bine pentru că duce la crearea de campioni locali cu potenţial foarte mare de extindere pe pieţele din regiune prin M&A.
Cătălin Cepiscă, senior director, Raiffeisen Bank România
♦ Suntem în vizorul întregii lumi pentru tot ceea ce înseamnă energie regenerabilă. Ceea ce a dus la creşterea pe care o vedem şi a adus pe buzele tuturor energia sunt două aspecte: primul a fost zona de regenerabile, obiectivele asumate de România spre energia verde, iar al doilea este potenţialul resurselor care vor face tranziţia României spre economia verde fezabilă şi mult mai simplă decât pentru alţii.
♦ Avem în continuare deschidere pentru a finanţa M&A în momentul în care vin către bancă. Pe industrii, vorbim despre industria alimentară, la sănătate, la energie, acestea sunt primele domenii.
♦ Vedem venind alături de aceste firme din energie investitori instituţionali care vor să-şi plaseze bani într-o zonă mult mai stabilă. Energia este baza oricărei economii şi atunci ea trebuie să funcţioneze.
♦ Trendul este crescător, ne aşteptăm ca în următorul an să vedem mult mai multe tranzacţii pentru că simţim că au ajuns la maturitate cele care s-au discutat în ultimul an.
Favi Stelian, CEO, Nofar Energy România
♦ Noi suntem activi pe mai multe pieţe, inclusiv în Israel, şi România este încă puţin subdezvoltată faţă de alte ţări. Aici e încă mult de construit, de dezvoltat, de aceea avem mulţi investitori care intră
♦ Avem vreo 600 MW de construit anul acesta şi avem nevoie de finanţare. Nu aş zice că e greu, dar e complicat. Băncile nu prea au finanţat energia în ultimii ani.
♦ Nu sunt chiar aşa mulţi investitori pe energie. Se depun multe dosare, cu mulţi GW, dar nu cred că se vor face toate.
♦ Nu cred că fondurile de investiţii au încă apetitul necesar pentru investiţii în energie în România. Poate în 2024 -2025 să fie o piaţă mai discutată şi să vedem nişte tranzacţii.
♦ Începe să fie şi aici o piaţă de PPA. Dacă începem proiectele în 2023, ne aşteptăm ca în 2025 când sunt gata să fie PPA şi aici.
♦ Economia din România va beneficia de investiţiile în energie. E vorba de miliarde, iar efectul se va vedea.
Alexandru Chiriţă, CEO, Electrica
♦ Cred că este important că s-a schimbat cadrul în care funcţionăm, am înţeles cu toţii oportunitatea foarte mare care ni se prezintă, iar cele două mari evenimente - pandemia şi războiul din Ucraina - ne determină să ne aplecăm mult mai repede şi mult mai serios asupra tot ce înseamnă energie regenerabilă.
♦ Aceste preocupări nu sunt noi, avem în dezvoltare deja o serie de parcuri, urmează să anunţăm şi alte evenimente de acest gen, însă sprijinul pe care-l primim acum este mult mai bun în ceea ce priveşte susţinerea acestor investiţii.
♦ Chiar dacă avem un moment mai bun în privinţa finanţărilor, este un moment trecător. Raportat la valoarea investiţiilor, la durata la care se vor desfăşura, credem că nu va fi un impediment.
♦ Acum, cu sprijinul guvernamental care vine din fonduri europene, PNRR, fonduri de modernizare şi aşa mai departe, ne este mai facil să intrăm în astfel de tranzacţii şi să putem să dezvoltăm şi alte oportunităţi care ni se prezintă.
