Producătorii agricoli şi din industria alimen­tară din Republica Moldova au accelerat exporturile către România în 2022, odată cu izbucnirea războiului dintre Ucraina şi Rusia, care a pus presiune pe pieţele tradiţionale. România, aflată aproape, este o piaţă cu potenţial, iar producătorii moldoveni au intrat fie direct în retail, prin relaţiile cu comer­cianţii prezenţi peste Prut, fie indirect, prin distribuitori.

România are în momentul de faţă circa 90.000 de hectare de plantaţii nobile de viţă-de-vie, dar domină soiuri interna­ţionale precum Sauvignon, Chardonnay, Merlot, iar soiurile româneşti au o pondere mai redusă, cu excepţia celor două soiuri Fetească Albă şi Fetească Regală care deţin circa 20% din potenţialul viticol al României, a spus Marian Ion, director al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinifi­ca­ţie (ICDVV) Valea Călugă­rească.

Iasmina Blidar, directorul executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Taurin - BOVICOOP, care reuneşte 23 de cooperative din sectorul creşterii vacilor de lapte şi de carne din 11 judeţe ale ţării, spune că fluctuaţiile de preţ la lapte au început mai devreme faţă de anii prece­denţi şi, deşi primăvara preţul laptelui scade în mod tradiţional, eliminarea facilităţilor pentru companiile din agricultură se va vedea mai departe în preţ.

România încă suferă la pro­movarea brandului de ţară pentru vin, o constatare adesea făcută de viti­cultori, reluată şi de Gheorghe Albu, proprietarul Cramei Viişoara din Dobrogea, cu 30 de ani de experienţă, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Din decembrie până la mij­locul lunii februarie, cele peste 160.000 de hectare de vii pe rod din România trec printr-o activitate intensă de curăţare a plantelor, pentru a fi pregătite pentru producţie

Nicoleta Scarlat, director de vânzări la Eisberg România, principalul producător de salate ambalate de pe plan local, spune că circa 40-45% din ingredientele pentru pro­duse sunt luate din România şi că, deşi la nivelul grupului unul dintre principalele obiective este colaborarea cu furnizori locali, în România foarte puţini producători reuşesc să îşi certifice produsele la standarde internaţionale.

Raluca Ignat, profesor universitar doctor şi director al Departamentului de Economie Agroalimentară şi a Mediului din cadrul ASE Bucureşti, crede că pentru a putea îmbunătăţi balanţa comercială din agrobusiness, România ar trebui să crească competitivitatea din domeniu şi să se axeze pe creşterea valorii adăugate din domeniu.

În timp ce România este depen­den­tă aproape în totalitate la carnea de porc de importuri, la carnea de pa­să­re raportul este invers propor­ţional.

România a crescut de 2,5 ori productivitatea la hectar la cereale de la aderarea la UE, dar încă rămâne mult în urma marilor puteri agricole europene - Germania, Franţa, Spania sau Italia, care au producţii, în medie, duble la hectar faţă de România. Este posibil să avem o agricultură com­pe­titivă în următorul deceniu?