Din cauza condiţiilor meteo extreme, în special a căldurii din această vară, şi în lipsa asigurării unui climat proprice în pieţele agro-alimentare, fructele şi legumele s-au deteriorat rapid, astfel că o parte din producţie a fost pierdută.

Istvan Varga, antreprenorul care în urmă cu şapte ani a pus bazele Manu­fac­turii de Brânză, un atelier de brânzeturi maturate din Cund (judeţul Mureş), crede că în următorii ani numărul de produ­cători de astfel de brânzeturi va creşte de cinci ori având în vedere că România are „la dispoziţie“ materia primă.

Alina Filip, asociat în cadrul Transmeteorit, o fermă din Sarichioi (judeţul Tulcea) care este şi membră a Kalinka Eco Farm Cooperativă Agricolă, spune că asocierea este esenţială pentru legumicultori dacă aceştia vor să se dezvolte şi să intre în marile lanţuri de magazine.

Ionuţ Popa şi familia lui au cumpărat primele capre în 2018, la cinci ani după ce au intrat în domeniul agricol, dorind să le ofere copiilor produse fabricate în propria gospodărie.

Remi Dei-Tos, directorul staţiei de producţie şi procesare a seminţelor Sineşti (jud. Ialomiţa), parte a Bayer România, spune că fermierii sunt gata să investească în echipamente de irigaţii, dar fără acces la apă, irigarea nu este uşoară. De altfel, în campania 2023 Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a pregătit o suprafaţă de circa 1,4 milioane de hectare pentru irigat, dar suprafaţa irigată pentru prima udare a fost de doar 482.000 de hectare, din cele 8,6 milioane de hectare de teren arabil.

România este ţara cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu porumb din UE, de 2,5 milioane de hectare. Cu toate acestea, producţia pe fiecare hectar este la jumătate în comparaţie cu ţările din vestul Europei.

Ioana Gherghel şi Corina Bozgan au deschis anul trecut porţile HOF Hărman, un punct gastronomic local unde au reuşit să aducă la viaţă atât o gospodărie săsească din 1856, cât şi reţele vechi transilvănene pentru care folosesc doar ingrediente locale.

Marius Coadă a pariat pe o fermă agroturistică în judeţul Brăila – Ferma de la Coadă şi după ce a dezvoltat iniţial doar partea de experienţe pentru copii ulterior a deschis şi un punct gastronomic local.

La Grisha, punct gastronomic local din Ghindăreşti (jud. Constanţa), şi-a deschis porţile la finalul lunii august anul trecut după ce Ioana Matei şi familia sa au decis să transforme casa bunicilor din localitatea constăn­ţeană într-un loc de cazare şi într-un restaurant unde turiştii pot găsi preparate cu specific lipovenesc.

România poate deveni o destinaţie gastronomică, dar şi un important furnizor de hrană în Europa, dacă ar avea o strategie, un management şi un marketing performant şi ar rezolva problemele de bază cum ar fi inflastructura şi legislaţia greoaie care nu îi lasă pe mulţi fermieri să intre în legalitate. Aceasta este una dintre concluziile emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.