Roxana şi Marius Marin şi-au dorit să valorifice un teren al familiei din Periş (jud. Ilfov) şi să producă ceva sănătos pentru ei şi copii şi s-au decis să înfiinţeze o fermă de găini ouătoare în sistem free range (creştere liberă – n. red.).

Marius Chiorean, property manager în cadrul De Colteşti (fosta Binal Mob), producăto­rul lactatelor Torockoi din judeţul Alba, spune că două produse din portofoliul companiei şi anume brânza maturată simplă şi brânza maturată cu condi­mente, ar fi pretabile la export şi au început deja unele discuţii în ceea ce priveşte livările pe pieţe din Uniunea Europeană.

Ana Maria Mircea, absolventă de studii economice la ASE din Bucureşti, fiica cea mare a fondatorului companiei, a reuşit să propulseze afacerea fondată de tatăl său în anii '90.

Societatea Agricolă Spicom, o fermă din judeţul Covasna care livra laptele către un procesator mare din zonă, a investit 4 milioane de euro într-o fabrică de brânzeturi maturate deschisă anul trecut şi a intrat în marile reţele din România, iar recent a ieşit şi la export.

Brânzeturile maturate, o nişă care devine tot mai vizibilă pe o piaţă a lactatelor dominate de produsele proaspete, este pariul tot mai multor producători locali, iar pentru câţiva dintre ei acest pariu trece graniţele ţării, astfel că se gândesc să livreze produsele realizate cu lapte românesc peste hotare. Un exemplu este Societatea Agricolă SPICOM, care are în portofoliu brandul Arkäse şi care recent a intrat în lanţul de magazine Aldi în Ungaria.

Sergiu Cojanu, specialist nutriţionist dietetician, a început BioBoom Box, un start-up care aduce fructe şi legume proaspete de la fermierii certificaţi bio din Braşov la uşa bucureştenilor.

După două decenii de exporturi, care au ajuns la o cotă de 60% din vânzări, Marius Bîcu, acţionar şi director general al com­paniei Ferma cu Omenie, vrea să se concentreze mai mult pe vânzările locale în judeţul Alba, unde se află ferma şi fabrica de brânzeturi, şi în judeţele învecinate.

Suprafaţa cultivată cu rapiţă în această toamnă, de circa 600.000 de hectare, este similară cu cea de anul trecut, dar de două ori mare decât acum un deceniu, şi ar putea creşte în următorii ani, în condiţiile în care seminţele de rapiţă sunt cele care au adus bani în plus în ferme în 2023, dat fiind că preţul cerealelor a scăzut, potrivit Gabrielei Vila, director general al ADAMA Agricultural Solutions în România şi Republica Moldova.

Din cauza condiţiilor meteo extreme, în special a căldurii din această vară, şi în lipsa asigurării unui climat proprice în pieţele agro-alimentare, fructele şi legumele s-au deteriorat rapid, astfel că o parte din producţie a fost pierdută.

Istvan Varga, antreprenorul care în urmă cu şapte ani a pus bazele Manu­fac­turii de Brânză, un atelier de brânzeturi maturate din Cund (judeţul Mureş), crede că în următorii ani numărul de produ­cători de astfel de brânzeturi va creşte de cinci ori având în vedere că România are „la dispoziţie“ materia primă.