Marius Tudosiei, iniţiator al Asociaţiei Lanţului Ali­mentar Scurt (ALAS), care reuneşte câţiva producători locali de alimente, inclusiv brânzeturi sau sparanghel, spune că restaurantele din Capitală au în prezent ca surse pentru alimente cash&carry şi distribuitori, însă în ultima vreme au crescut ca pondere şi micii producători.

Silvia Răileanu, acţionar în grupul Hortihaus, care cultivă roşii sub brandul Serele SupeR, spune că anul acesta per total a fost unul bun, având în vedere că în luna aprilie producţia a fost dublă faţă de anul precedent pe fondul unei ierni însorite. Astfel, primele luni au compensat scăderile din toamnă.

De la un borcan de dulceaţă cu căpşuni, preferata copiilor, soţii Covalschi au ajuns la 50 de tipuri de dulceaţă, 20 de zacuscă şi alte câteva zeci de murături, ce dau în total o gamă de 105 produse. Întorşi din străinătate, reţeta lor pentru afacerea Bunătăţi de la ţară din Inima Bucovinei s-a bazat pe determinare, muncă şi perseverenţă şi acum cred că oricine vrea să înceapă un business în România poate reuşi, având avantajul de a trăi cu familia şi având libertatea şi recunoaşterea pe care n-o primesc de la străini.

Luminiţa Salitră deţine o firmă de contabilitate în Anglia şi o gestionează de la distanţă, pentru că a decis să se întoarcă acasă, lângă Suceava. Acolo, cultivă legume şi cereale pe 10 hectare, iar la piaţă a devenit cunoscută drept „doamna cu usturoiul“, deşi nu s-a gândit vreodată că va urma calea părinţilor săi agricultori.

Ipoteşti, localitate aflată la numai 3 kilometri de oraşul Suceava, a redevenit acasă pentru familia Hostiuc, care după un deceniu petrecut în Anglia a hotărât să se întoarcă la origini. Astfel, s-a născut Ipoteşti Lavender Farm, o mică afacere de familie, unde lavanda este cultivată pe 75 de ari şi atrage vizitatori din toate colţurile ţării.

Ferma Cenad, situată în localitatea Cenad din judeţul Timiş, a investit 35 de milioane de lei de la preluarea sa de către actualii proprietari în 2018 şi până în prezent. În această perioadă, ferma a finalizat înfiinţarea unor livezi noi pe 100 de hectare din totalul de 410 hectare de teren de care dispune şi în prezent are în derulare şapte proiecte de investiţii finanţate cu fonduri europene.

România a importat carne şi preparate din carne şi peşte de aproape 2 miliarde de euro anul trecut, fiind pe primul loc în topul alimentelor care generează deficit comercial, conform datelor statistice.

Companiile fac investiţii în dezvoltarea fermelor de porci în România, dar asta nu pentru că au predictibilitate sau pentru că nu mai există riscul pestei porcine, ci pentru că piaţa cărnii de porc este una bună iar România are în faţă o oportunitate având în vedere că în Vestul Europei efectivele scad fie din cauza îmbătrânirii fermierilor sau din cauza fricii de pestă porcină.

Ciupercăria Găbud din satul cu acelaşi nume, din judeţul Alba, Ciupercăria Agro Theo din Mitoc, judeţul Iaşi, şi Miagri Sofix, producător de ciuperci Pleurotus din Ilfov, sunt doar câteva exemple de companii care şi-au închis activitatea în timpul sau după pandemie, ori au suspendat-o din diverse motive. Principalul obstacol, spun produ­cătorii, este lipsa materiei prime necesare pentru cultivarea ciuper­ci­lor: compostul.