Producătorii de fructe din Moldova au început să semene seminţele exportului pe piaţa României după acordul de liber-schimb cu Uniunea Europeană, iar odată cu războiul din Ucraina, au călcat pedala de acceleraţie. Mulţi dintre ei văd România ca un teren fertil, plin de oportunităţi, iar acum îşi pro­pun ca merele lor să ia locul me­relor poloneze din supermar­ke­turile locale.

România, unul dintre cei mai mari consumatori de pro­teine din UE, mizează pe in­ves­tiţii în fermele de animale, chiar şi în faţa tendinţelor glo­bale care promovează viermii de făină sau insectele ca alter­native proteice.

Zootehnia din România a prins avânt din 2022, iar lucrurile merg din ce în ce mai bine. Creşterea păsărilor este sectorul cu cea mai importantă dezvoltare, dar şi producătorii de carne proaspătă de porc fac legea în sectorul lor şi perspectivele sunt promiţătoare.

Brutăria Bardar, o afacere din Republica Moldova cu o experienţă de 25 de ani, a intrat de doi ani pe piaţa românească în magazine tradiţionale, iar în urmă cu şase luni a ajuns şi în magazinele unei reţele de comerţ modern, pentru care face plăcinte congelate, coapte în brutăriile acestora, şi îşi propune extinderea în mai multe locaţii.

Cea mai mare provocare pentru apicultori este preţul scăzut al mierii pe raft, cauzat de importurile din Ucraina şi China, în principal. Totuşi, acum există speranţa unei reveniri şi chiar a unei creşteri a preţurilor în următorii ani, potrivit lui Nicanor Negru, directorul companiei Regina Naturii din Republica Moldova, producător de miere care a intrat pe piaţa românească în 2016.

Producătorii agricoli şi din industria alimen­tară din Republica Moldova au accelerat exporturile către România în 2022, odată cu izbucnirea războiului dintre Ucraina şi Rusia, care a pus presiune pe pieţele tradiţionale. România, aflată aproape, este o piaţă cu potenţial, iar producătorii moldoveni au intrat fie direct în retail, prin relaţiile cu comer­cianţii prezenţi peste Prut, fie indirect, prin distribuitori.

România are în momentul de faţă circa 90.000 de hectare de plantaţii nobile de viţă-de-vie, dar domină soiuri interna­ţionale precum Sauvignon, Chardonnay, Merlot, iar soiurile româneşti au o pondere mai redusă, cu excepţia celor două soiuri Fetească Albă şi Fetească Regală care deţin circa 20% din potenţialul viticol al României, a spus Marian Ion, director al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinifi­ca­ţie (ICDVV) Valea Călugă­rească.

Iasmina Blidar, directorul executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Taurin - BOVICOOP, care reuneşte 23 de cooperative din sectorul creşterii vacilor de lapte şi de carne din 11 judeţe ale ţării, spune că fluctuaţiile de preţ la lapte au început mai devreme faţă de anii prece­denţi şi, deşi primăvara preţul laptelui scade în mod tradiţional, eliminarea facilităţilor pentru companiile din agricultură se va vedea mai departe în preţ.

România încă suferă la pro­movarea brandului de ţară pentru vin, o constatare adesea făcută de viti­cultori, reluată şi de Gheorghe Albu, proprietarul Cramei Viişoara din Dobrogea, cu 30 de ani de experienţă, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Din decembrie până la mij­locul lunii februarie, cele peste 160.000 de hectare de vii pe rod din România trec printr-o activitate intensă de curăţare a plantelor, pentru a fi pregătite pentru producţie