Consiliul CSA, condus de noul preşedinte Daniel Tudor, a decis ieri revenirea la forma anterioară a legii privind asigurarea obligatorie a locuinţelor, astfel că proprietarii care deţin o poliţă facultativă care acoperă riscurile de cutremur, inundaţii şi alunecări de teren nu mai trebuie să încheie şi o asigurare obligatorie.
Este anulată astfel o hotărâre a Comisiei din luna august, care interzicea companiilor de asigurări să mai emită poliţe care acoperă cele trei riscuri pentru sume asigurate sub limitele de 10.000 şi respectiv 20.000 de euro. Ordinul CSA interzicea companiilor de asigurări inclusiv utilizarea denumirii PAD (denumirea prescurtată a poliţei obligatorii) în procesul de vânzare a asigurărilor facultative.
Practic, proprietarii de locuinţe erau obligaţi prin ordinul din luna august să încheie două poliţe de asigurare dacă doreau să-şi asigure casele la valoarea reală sau pentru mai multe riscuri. Poliţele obligatorii costă 10 sau 20 de euro pe an şi acoperă doar daunele produse de cutremure, inundaţii şi alunecări de teren în limita a 10.000 şi respectiv 20.000 de euro.
Poliţele obligatorii sunt emise de compania PAID, deţinută de 12 asigurători locali, care a fost puternic concurată de ceilalţi asigurători după ce forma iniţială a legii privind asigurarea obligatorie a fost modificată la sfârşitul anului 2010 astfel încât proprietarii care au cumpărat o poliţă facultativă să nu mai încheie şi o poliţă obligatorie. Portofoliul PAID s-a subţiat constant în ultimul an, ajungând la circa 300.000 de poliţe în prezent.
Decizia de ieri a CSA lămureşte lucrurile cu privire la asigurarea obligatorie a locuinţelor. Situaţia acestor poliţe era incertă după ce Curtea de Apel Bucureşti a suspendat luna trecută ordinul CSA la cererea companiei Astra. Decizia a fost luată în prima şedinţă de consiliu condusă de noul preşedinte al CSA, Daniel Tudor.
Tudor, 55 de ani, fostul director general al companiei de asigurări Ardaf, a fost votat de parlamentari pentru poziţia de preşedinte al CSA la începutul acestei săptămâni, după ce fostul preşedinte, Constantin Buzoianu, a fost revocat din funcţie.
Miza pe această piaţă sunt cele 8,3 milioane de locuinţe din România şi venituri din prime de sute de milioane de euro anual. Peste jumătate din casele şi apartamentele deţinute de români sunt asigurate în prezent printr-o poliţă facultativă sau una obligatorie, primele încasate anual de asigurători ridicându-se la circa 150 mil. euro.
Daunalitatea este foarte mică pe acest segment atâta vreme cât nu există o catastrofă naturală care să afecteze un număr mare de locuinţe, ceea ce în ultimii ani a avut ca efect stimularea competiţiei şi reducerea tarifelor. Cotaţiile de primă variază între 0,1 şi 0,15%, ceea ce înseamnă că asigurarea unei clădiri cu o valoare de 50.000 de euro porneşte de la 50 de euro şi poate ajunge la 75 de euro pe an.
Vânzările de asigurări facultative de locuinţe au însumat 602 milioane de lei în perioada iunie 2011-iunie 2012, în creştere cu 32% faţă de cele douăsprezece luni anterioare, în condiţiile în care asigurătorii au promovat agresiv aceste produse datorită profitabilităţii ridicate.
Pe segmentul asigurărilor facultative de locuinţe se înregistrează una dintre cele mai bune rate de daună (ponderea despăgubirilor plătite în totalul primele brute subscrise), de aceea asigurătorii încearcă să obţină o cotă cât mai mare a subscrierilor pe această nişă care reprezintă mai bine de 10% din piaţa asigurărilor generale. Existenţa unei poliţe obligatorii pe lângă cea facultativă ar fi redus considerabil veniturile asigurătorilor.
Companiile de asigurări au plătit între iunie 2011 şi iunie 2012 despăgubiri de 63 milioane de lei pe poliţele facultative de asigurare a locuinţelor, adică aproximativ 11% din totalul primelor brute subscrise. Spre comparaţie, despăgubirile achitate pe poliţe auto sunt similare cu volumul încasărilor din prime.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
