Batalia pentru preluarile din cercul celor mai importante banci reprezinta cel mai recent semn al luptei care se da pe batranul continent.
Multe companii europene se reorganizeaza pentru a intra in jocul fuziunilor si achizitiilor sau resping ofertele nedorite, asa cum faceau firmele americane in anii '80, scrie International Herald Tribune.
Mania preluarilor si fuziunilor in Europa reflecta un numar de trenduri: cresterea numarului de actionari, a numarului de fonduri de hedging, influxul de fonduri pe partea de private equity, o rata a dobanzii redusa si bogatia unor companii care au active valoroase, dar care au ajuns sa fie preluate ieftin din cauza managementului neperformant.
"Activitatea actionarilor si fondurile de investitii reprezinta un catalizator pentru activitatile de reorganizare in cadrul companiilor", spune Alexander Dibelius, presedintele Goldman Sachs Germania. "Combinatia de investitii private si banii veniti usor maresc perceptia asupra intelegerilor din cadrul companiilor", mai spune el.
Insa este mai mult decat o impresie. Pana la acest moment valoarea achizitiilor si fuziunilor intre companiile europene a depasit 656,4 miliarde de dolari (482 miliarde de euro), fata de doar 601,4 miliarde de dolari in Statele Unite.
In plus, ratele de crestere ale afacerilor se apropie de cele ale companiilor din Statele Unite si Europa, este foarte aproape sa le si depaseasca avand in vedere incetinirea economiei americane.
Germania, in special, inregistreaza o crestere rapida a interersului investitorilor si a investitiilor de capital. Companiile europene raporteaza profituri record, culegand roadele anilor in care au facut restructurari drastice.
Recent gigantul german energetic E.ON a lansat o oferta de 42 mld. euro (57 mld. dolari) pentru a prelua concurentul spaniol Endesa. Afacerea a esuat in principal din cauza opozitiei guvernului spaniol, dar si din cauza aparitiei unei oferte mai bune din partea unui consortiu rival format din Enel din Italia si Acciona din Spania. Acest lucru demonstreaza ca protectionismul este inca viu si raspandit in Europa.
Liderii politici ai Frantei, Italiei si Spaniei vorbesc fara teama despre pastrarea activelor departe de cumparatorii straini. Nicolas Sarkozy, candidatul conservator la presedentia Frantei, promite sa mentina traditia Frantei de a apara "campionii locali" ai industriei.
In Germnaia, Franz Muntefering, presedintele social-democratilor, a marcat puncte in timpul campaniei electorale, comparand fondurile de hedging si investitorii in private equity cu niste lacuste menite sa infesteze companiile autohtone si sa trateze prost muncitorii.
Desi conducatorii companiilor europene sunt, in general, mult mai deschisi fata de intelegerile intre companii din tari diferite in comparatie cu politicienii, unii dintre ei merg pe cartea nationalismului atunci cand vine vorba de oferte nedorite.
Recent, producatorul auto german Porche a ajuns sa detina 30% din actiunile Volkswagen, motivandu-si decizia de a-si majora participatia prin incercarea de a evita o posibila preluare de catre investitori din afara Germaniei.
Teama de preluari ostile din partea investitorilor este posibil sa fi grabit si plecarea directorului general al Siemens, implicat intr-un scandal de coruptie. Consiliul de administratie al Siemens ar fi fost ingrijorat ca daca nu scapa de acest sacndal compania ar fi fost vulnerabila la incercari de preluare, afirma surse din cadrul companiei.
Exista astfel destule dovezi ca fondurile de hedging si alti investitori straini incearca sa schimbe radical obiceiurile companiilor europene.
Negocierile dintre ABN Amro si Barclays au inceput in parte din cauza presiunii exercitate de Children's Investment Fund, un fond de hedging localizat in Londra, care detine mai putin de 3% din actiunile ABN.
Acum trei ani bancherii europeni erau de parere ca un fond de hedging nu ar fi putut forta o banca sa intre in jocul preluarilor. Dar in 2005 Children's Investment Fund a inceput o campanie de e-mail-uri si faxuri impotriva conducerii Deutsche Borse, bursa germana, care era interesata de preluarea bursei din Londra.
Nu numai ca Deutsche Borse a fost nevoita sa abandoneze incercarea de preluare, dar managementul bursei a trebuit chiar sa-si dea demisia.
Banca Centrala Europeana a contribuit si ea la acesata efervescenta, pastrand o rata a dobanzii inferioara celei de pe piata americana, de doar 4%, fata de 5,25% in SUA.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
