Suma facturilor neplătite ale Uniunii Europene doar pentru cheltuielile de coeziune a fost în 2012 (an în care majoritatea programelor operaţionale ale României au fost oprite de la finanţare, invocându-se nereguli în cheltuirea banilor) de 16,2 miliarde de euro din totalul de 50,6 miliarde de euro cerut de statele membre. Când aceste datorii vechi vor fi plătite, vor mai rămâne în 2013, pentru fondurile de coeziune, doar 28,9 miliarde de euro, ceea ce va duce inevitabil la o altă încălcare a obligaţiei de plată. Iar fără o soluţie, programele 2014 vor fi date peste cap.
Informaţiile sunt cuprinse într-o rezoluţie adoptată astăzi de Parlamentul European care a respins (printr-o altă rezoluţie adoptată tot astăzi) concluziile Consiliului European din 8 februarie la care a fost adoptat Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2014-2020, în valoare de 960 mld. euro.
Parlamentul invocă faptul că UE trebuie să rezolve problema plăţilor restante şi abia apoi să ceară Parlamentului să aprobe un buget pentru 2014 (în afara bugetului multianual Parlamentul îşi dă acordul şi asupra bugetului pe fiecare an) şi arată că, până la sfârşitul lui 2012, nivelul angajamentelor restante ale UE a atins nivelul fără precedent de 217,3 miliarde de euro şi riscă să crească din nou anul acesta.
"Facturile neplătite din 2012 şi 2013 nu trebuie să apese bugetul de anul viitor cu datorii ilegale", spune rezoluţia Parlamentului care cere ca facturile legitime din anul trecut şi de anul acesta să fie plătite cât se poate de repede, astfel încât 2014, primul an din noul exerciţiu bugetar, să poată începe "curat".
Parlamentul European arată că facturile neplătite s-au adunat în ultimii ani pe măsură ce statele membre au refuzat să acorde suficienţi bani pentru a plăti şi facturile curente şi cele întârziate din anii precedenţi.
"Astfel, s-a creat un cerc vicios în care facturile neplătite au fost rostogolite către anul următor. Întrucât bugetele anuale nu includ bani pentru a plăti facturi din anii anteriori, datoria a crescut anual", arată Parlamentul European.
Cele mai mari probleme sunt înregistrare la ajutorul regional şi aşa se face că în 2012, suma facturilor neplătite pe fondurile de coeziune (de care beneficiază România şi ţările mai sărace ale Uniunii) a fost de 16,2 miliarde de euro.
În această situaţie apare întrebarea: fondurile României au fost blocate anul trecut pentru că au existat multe nereguli în cheltuirea banilor - cum susţine Comisia Europeană - sau existenţa unor neregulilor a fost exagerată pentru că oricum nu existau bani pentru onorarea facturilor?
Deputaţii europeni acuză faptul că practica regulată a Consiliului European de a face "tăieri orizontale" la sumele rezervate pentru plăţi în bugetul anual este cauza principală a deficitului de facto. Parlamentul European cere Comisiei Europene să depună un proiect de buget amendat care să acopere facturile de anul trecut, cel mai târziu până la sfârşitul acestei luni, pentru a se asigura că negocierile de buget pentru anul viitor nu sunt compromise.
Parlamentul mai cere Comisiei să precizeze clar cum va contribui bugetul propus la Pactul pentru creştere economică şi locuri de muncă agreat în iunie 2012, la insistenţele preşedintelui francez Francois Hollande. Potrivit rezoluţiei citate, bugetul nu trebuie considerat o povară suplimentară, ci mai degrabă un instrument de susţinere a investiţiilor: "Capacitatea bugetului UE de a determina creştere economică, competitivitate şi crearea de locuri de muncă este mai importantă ca niciodată în timpuri de dificultăţi economice".
Parlamentul European este factor de codecizie în problema bugetului multianual al UE.
Bugetul multianual al UE 2014-2020 este de 960 mld. euro în termeni de angajamente de plată şi de 908 mld. euro în termeni de plăţi efective. Niciodată diferenţa dintre cei doi indicatori nu a fost atât de mare (16%) şi dacă nivelul angajamentelor restante ale UE a atins, până la finele anului trecut 217,3 miliarde de euro, se ridică o altă întrebare: va atinge bugetul UE între 2014-2020 960 mld. euro sau se va limita la cele 908 mld. euro, caz în care România dar şi alte state ar putea pierde bani din cei 39 mld. euro cât i s-au primis la momentul adoptării bugetului, în februarie?
Potrivit deciziei Consiliului European, României îi revine o alocare de 39,7 miliarde de euro pentru 2014-2020 - în creştere cu 17% faţă de sumele alocate perioadei 2007-2020. Pe fondurile de coeziune alocarea este de 21,8 mld. euro, iar pentru agricultură şi dezvoltare rurală, 17,5 mld. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
