Atat studentii, profesorii universitari cat si companiile care investesc in cercetare, toti au nevoie sa afle care sunt cele mai bune universitati din lume. Studiile inalte au capatat in ultimul timp un grad mare de globalizare, iar pentru universitatile de top devine din ce in ce mai importanta pozitia acestora in lume. Studentii si profesorii se pot documenta cu usurinta asupra celor mai bune conditii de studiu sau de munca, iar companiile cer randamente ridicate pentru investitiile lor in cercetare.
Aceste lucruri inseamna globalizarea educatiei iar universitatile isi impun obiective care depasesc cu mult sfera nationala de influenta. Peste doua milioane de studenti invata in prezent in afara tarii de origine iar acest numar creste cu 20% pe an.
Tabelul alaturat, realizat de The Times Higher Education Supplement (THES) este una din primele incercari de a compara cele mai bune universitati din lume.
Pentru stabilirea ierarhiei sunt folosite cinci criterii care reflecta puterea in educatie/cercetare si reputatia internationala. Cel mai puternic criteriu este insa reprezentat de parerea celor mai indreptatiti in a judeca aceste lucruri, mediul academic. Membrii ai universitatilor din toata lumea (1.300 de persoane din 88 de tari) au votat institutiile din domeniul de activitate al fiecaruia iar aceste voturi au fost agregate si apoi combinate cu celelalte criterii (numarul de citari/profesor, numarul de profesori/student, numarul de studenti, profesori din strainatate) pentru realizarea clasamentului.
Performantele excelente la toate capitolele au confirmat asteptarile observatorilor, faptul ca Harvard ocupa, de departe, pozitia de lider.
Institutia, fondata in 1636, dispune de fonduri enorme (23 mld. $ / an, locul doi dupa institutiile similare ale Vaticanului) si o finantare guvernamentala de 300 mil. $ / an. Acoperind aproape toate disciplinele, reputatia sa actioneaza ca un magnet pentru cei mai talentati studenti si profesori ai lumii.
In total, peste 19.000 de persoane invata la Harvard iar taxa pentru studii normale este de aproape 40.000 de dolari/an, insa recent au fost majorate ajutoarele financiare pentru studentii cu venituri reduse.
Profesorii de la Harvard au castigat de-a lungul timpului 40 de premii Nobel si 44 de premii Pulitzer, iar aici au invatat sapte presedinti printre care F D Roosvelt, J F Kennedy si George W. Bush. Aceste lucruri vor determina probabil mentinerea pozitiei de lider pentru mult timp.
Alte pozitii ale clasamentului nu sunt insa la fel de previzibile. In ciuda faptului ca ca scolile americane ocupa sapte din cele zece locuri, acestea nu sunt atat de dominante pe cat se asteptau observatorii. Topul 20 cuprinde, pe langa universitatile din Marea Britanie si institutii din Elvetia, Japonia Australia, China si Singapore. EHT Zurich se afla chiar in primele zece.
Cu cat se coboara in tabel, cu atat scorul devine mai strans si devine din ce in ce mai greu sa afirmi ca o universitate este clar mai buna decat alta.
Primele 20 de universitati ale lumii se afla in doar sapte tari, iar topul 200 cuprinde scoli din 29 de natiuni.
Limba engleza este un element important in succesul academic. 18 din primele 50 de universitati ale Europei sunt din Marea Britanie, la acestea adaugandu-se si cele din Irlanda. In top sunt incluse scoli din trei tari din afara UE - Norvegia, Elvetia si Rusia, prezenta Universitatii de Stat Lomonosov din Moscova fiind surprinzatoare in conditiile problemelor politice si economice ale tarii.
Desi se spune ca cercetarea este motorul succesului economic, este greu sa o ai pe prima fara o economie puternica in prima faza. Desi scolile franceze sunt orientate mai mult spre eductie decat spre cercetare, ambitia UE de a majora cheltuielile pentru cercetare la 3% din PIB ar putea schimba acest lucru.
Cea mai surprinzatoare caracteristica a topului european este absenta scolilor din sudul Europei: Spania, Portugalia, Italia si Grecia. Universitatile din Madrid si Roma apar doar pe locurile 67 respectiv 68.
In termeni de inalta educatie, restul lumii (in afara de Europa si America de Nord) inseamna Asia si Australia, Africa fiind exclusa total. O singura universitate din America Latina, Unam-Mexic, a intrat in top, aceasta avand insa cel mai mare numar de studenti.
Japonia, a doua economie al lumii, are 40 de universitati in top, Tokyo si Kyoto fiind sursele traditionale ale celor mai influenti afaceristi si politicieni japonezi. In viitorul apropiat, unul dintre cele mai interesante lucruri va fi locul Chinei pe scena economica dar si academica a lumii. Universitatea din Beijing ocupa deja alocul 17 in topul mondial, dar ritmul in care avanseaza cercetarea si educatia in aceasta regiune (mai ales in Hong Kong) este impresionant.
In concluzie, cele mai vechi universitati sunt si cele mai respectate de mediul academic international. Topul alcatuit in acest sens este ceva mai echilibrat, incluzand, in primele zece, deopotriva institutii din SUA, Europa, Japonia si China.
dan.zavoianu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
