O parte dintre cele zece state care urmeaza sa se integreze in Uniunea Europeana in mai 2004 ar putea fi lipsite de disciplina bugetara care le-ar fi necesara pentru a adera la zona euro, au apreciat, marti, principalele sase institute economice din Germania in raportul de toamna. Cu exceptia statelor baltice si a Sloveniei, ceilalti candidati au depasit in 2002 limita de 3% din PIB fixata de UE pentru deficitul bugetar, conform raportului.
Deficitele chiar s-au majorat in cele mai mari state candidate - Polonia, Republica Ceha si Ungaria. "Lipsa disciplinei bugetare din unele tari reprezinta deocamdata un obstacol pentru intrarea timpurie in zona euro. Pentru o parte din state, este necesar un efort considerabil de consolidare", au aratat institutele. Autorii raportului au apreciat ca "nu ar fi rezonabil" ca toate tarile candidate sa solicite trecerea la euro din 2007, data posibila cea mai apropiata. "Avind in vedere ca dezbaterea privind aderarea la UE s-a incheiat, discutiile referitoare la extinderea zonei euro trebuie purtate intr-un mod foarte delicat", a declarat Gustav Horn, economist-sef la institutul DIW din Berlin.
Dupa aderarea la UE, candidatele ar trebui sa permita monedelor nationale sa fluctueze intr-un coridor extins, cu o tinta centrala ajustabila. "Cand modificarile structurale semnificative vor fi fost puse in aplicare si cind convergenta ratelor inflatiei poate fi considerata de durata, nu ar trebui sa se produca mari fluctuatii valutare. Ulterior, coridorul de fluctuatie ar trebui sa fie restrins in conformitate cu mecanismul ERM-2", au apreciat institutele. Spre deosebire de unii membri actuali, noile state care vor intra in UE nu vor putea opta pentru a ramine in afara zonei euro. Ele pot decide, insa, momentul in care se vor alatura noului mecanism al cursului de schimb (ERM-2).
Dificultatile bugetare din Polonia, Republica Ceha, Ungaria si Slovacia sint partial cauzate de incetinirea ritmului de crestere economica, dar si de politica bugetara "expansiva", conform raportului. Previziunile de crestere economica din unele programe de reducere a deficitului sint optimiste. "Cu toate acestea, experienta a dovedit ca, avind o data concreta de aderare, este posibil un progres considerabil in consolidarea bugetara pe o perioada scurta de timp", s-a mai aratat in documentul citat. Institutele economice sint finantate partial de guvernul de la Berlin, dar nu au o influenta directa asupra politicii guvernamentale.
Numai pentru cei mici?
Pentru a putea trece in clubul select al celor ce utilizeaza moneda euro, este nevoie de mai mult decat de buna vointa. Autoritatile monetare europene au stabilit o serie de reguli, considerate de unii mai mult decat restrictive, destinate de a mentine disciplina zonei euro si de a sustine stabilitatea monedei unice. Aceste reguli, reunite sub denumirea de Pactul de Stabilitate si Crestere, vizeaza rata dobanzii, rata inflatiei, cursul de schimb, marimea datoriei publice si a deficitului bugetar.
Dupa ani de pregatiri si reforme, cele zece state se pregatesc sa intre anul viitor in Uniunea Europeana, si implicit in zona euro. Pe masura ce aceste natiuni au facut tot posibilul ca sa-si restructureze economiile si sa evite orice dezechilibre, pentru mai marii Europei se pare insa ca regulile sunt facute pentru a fi incalcate.
Germania si Franta, "arhitectii" care au pus bazele zonei euro, s-au dovedit in ultimii ani a fi cei mai neascultatori elevi din grupul celor 15 care formeaza blocul european.
Cele doua natiuni, la care s-au adaugat pe rand Italia si Olanda, au flirtat pe parcursul acestui an cu recesiunea si cu deficitele bugetare si au cerut autoritatilor monetare, reprezentate de comisarul Pedro Solbes, sa mai reduca din severitatea regulilor Pactului de Stabilitate.
Parisul sfideaza
Franta a reactionat sfidator, marti, la propunerea de compromis oferita de Comisia Europeana, care a cerut autoritatilor de la Paris sa isi puna finantele in ordine n 2004, sau risca o amenda mai mult decat usturatoare. Conform tuturor asteptarilor, Comisia Europeana s-a resemnat in a acorda Frantei inca un an pentru trece sub plafonul de 3% din PIB al deficitului bugetar. Solicitarea lui Pedro Solbes de reducere a deficitului in 2004 cu 1% si de 0,5% in 2005 a fost tratata cu raceala de catre ministrul francez de finante. Acesta a declarat ca guvernul nu va accepta un program de reducere a cheltuielilor bugetare de pana la 6 mld. euro, deoarece acesta ar avea "un efect destabilizator."
In cazul in care discutile nu se vor fializa cu un compromis, Comisia Euroepeana ar putea incepe procedurile de penalizare a Frantei chiar de anul viitor.
In masura in care Germania si Franta se afla deja in recesiune, Franta a avertizat Uniunea Europeana ca risca sa "tarasca" intreaga zona euro in colaps.
Necazuri la Roma
Economia stagnanta, cresterea deficitului bugetar si o inflatie aflata deja la cote ingrijoratoare au inceput sa sperie guvernul italian, in special dupa ce sindicatele au amenintat ca vor declansa o greva nationala. Furia italienilor a fost generata de anuntul guvernului privind reformarea sistemului de pensii, prin care se prevede ca cei multi vor primi bani mai putini. Greva, programata vineri, vine intr-un moment cat se poate de prost pentru economia Italiei, care se confrunta cu cel mai serios declin din ultimii 10 ani. Datele furnizate de autoritati prevad o crestere de modesta de 0,5% pentru anul 2003.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
