Guvernul de centru-dreapta al Italiei a lansat o initiativa de mare anvergura pentru relansarea economiei Europei: un program de investitii in infrastructura de pana la 70 de miliarde de euro pe an, prin colaborarea cu sectorul financiar privat si cu Banca Europeana de Investitii (BEI).
Ministrul de finante al Italiei Giulio Tremonti a declarat ca programul presupune cheltuieli anuale de 50 pana a 70 de miliarde de euro, echivalentul a 1% din produsul intern brut (PIB) al Uniunii Europene (UE).
Cheltuielile vor fi destinate in principal lucrarilor de infrastructura in cele 15 state membre ale UE si cele 10 state care vor adera anul viitor.
"Mesajul este: 'ceva trebuie facut impreuna'", a declarat Tremonti, citat de Financial Times. "Este o problema urgenta. Avem nevoie de un model de crestere".
Initiativa a fost comunicata oficial celorlalte guverne UE la inceputul saptamanii si urmeaza sa fie un element central al mandatului de sase luni al Italiei la presedentia UE, care incepe pe 1 iulie.
Oficialii italieni s-au declarat deschisi la sugestii din partea celorlalte state UE si a Comisiei Europene pentru ameliorarea planului, dar spera ca ideea in sine a unui proiect amplu de cheltuieli in infrastructura va castiga adeziunea ministrilor de finante ai stetelor membre UE pana cel tarziu luna viitooare.
Planul are ca scop potentarea politicilor economice promovate de guvernele UE prin stimularea cererii interne fara riscul unor deficite bugetare nationale mari, care s-ar lovi de restrictiile impuse de Pactul de Stabilitate.
Unii politicieni si economisti au criticat acest pact, care stabileste reguli de disciplina financiara pentru statele UE, pe motiv ca agraveaza problemele economice ale Europei prin limitarea cheltuielilor bugetare intr-un moment de crestere economica firava. Tremonti a subliniat ca initiativa Italiei nu urmareste compromiterea pactului.
"Programul este complet compatibil cu pactul de stabilitate", a spus Tremonti. "Oferta de capital va fi privata, iar finantarea programelor de infrastructura va decurge din piata".
Planul urmareste atragerea sectorului privat atribuindu-i Bancii Europene de Investitii un rol pivot. In ultimii zece ani, BEI a fost cel mai mare furnizor de fonduri pentru proiectele de infrastructura derulate in UE in cadrul programului Trans-European Network (TEN).
BEI ar putea sa ofere garantii pentru atragerea de finantare privata, inclusiv pentru proiectele pe termen lung care au un rating de credit bun. Pentru ca astfel de garantii sa poata functiona, Italia le sugereaza ministrilor UE sa ia in considerare ideea de a acorda o ponfdere de risc zero obligatiilor financiare derulate prin BEI.
O alta propunere a italienilor este ca BEI in cooperare cu statele membre UE sau cu autoritatile nationale in domeniul transportului, sa puna in functiune un vehicol de investitii special. Acesta ar putea cumpara de la institutiile financiare nationale parti din creantele TEN , sa le titlurizeze si sa emita pe baza lor obligatiuni cu rating triplu A.
Acest procedeu ar atrage noi resurse pentru a fi investite in proiectele TEN si in acelasi timp ar asigura un influx de capital pentru institutiile financiare, potrivit oficialilor italieni.
Italia a lansat pentru prima oara ideea unui plan de actiune pentru stimularea cresterii economice in luna aprilie a anului trecut si a sugerat ca proiectele vor fi finantate cu resurse din afara bugetalor nationale, spre exemplu prin intermediul obligatiunilor europene speciale.
Oricum, Germania s-a aratat retinuta fata de ideea cresterii datoriei publice a UE, in timp ce Marea Britanie s-a temut ca astfel de metode ar putea conduce la o crestere a gradului de centralizare a politicii economice a statelor membre UE.
Germania: solutii mai modeste, dar eficiente
Daca proiectele de mare anvergura financiara nu sunt pe gustul oficialior germani, acestia au gasit totusi alte modalitati pentru a-si stimula economia anemica.
Incepand cu 7 iunie, comerciantii germani au dreptul de a tine deschise magazinele sambata pana la ora opt seara si nu vor mai fi nevoiti sa le inchida la 16.00, ca pana acum.
Directorii de magazine si oficialii guvernului si-au exprimat speranta ca o astfel de schimbare va inviora economia. Pe de alta parte, sindicatele si biserica se opun cu vehementa noilor programe.
Sambata trecuta, pentru prima oara, majoritatea magazinelor germane au ramas deschise dupa ora 16.00, atragand multimi record de consumatori.
In orasul nordic Hamburg, vanzarile de sambata ale magazinelor au urcat cu 10%. In Berlin, unde din cele 4.000 de magazine, 3.500 au inchis la 20.00, vanzarile au crescut cu 20%. La unele magazine, clientii au fost atrasi cu muzica de jazz si sampanie pe gratis.
"Consumatorii vor avea posibilitatea sa-si implineasca dorintele fara sa fie presati de timp. Va fi un impuls pentru economie", a spus ministrul german al economiei Wolfgang Clement.
Oricum, nu toata lumea serbeaza. Sindicatele germane spun ca schimbarea se va traduce prin conditii de munca mai nefavorabile pentru angajatii magazinelor. Sindicatele sunt sustinute de biserici, care se tem ca acesta este primul pas catre munca duminica - care este strict interzisa in Germania.
georgiana.stavarache@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
