Păstrarea lirei sterline ar avea sens pentru Scoţia în contextul legăturilor strânse cu economia britanică, potrivit analiştilor Deutsche Bank şi Citigroup.
Şeful guvernului scoţian, Alex Salmond, a declarat săptămâna trecută, când a prezentat planul pentru independenţa de Regatul Unit, că menţinerea lirei sterline este "soluţia de bun simţ", mai ales având în vedere că moneda britanică a înregistrat cele mai bune performanţe dintre cele mai importante valute din lume în ultimele 6 luni.
Lira sterlină este în centrul dezbaterii privind planurile lui Salmond şi ale guvernului semi-autonom de la Edinburgh de a desprinde Scoţia de Regatul Unit la 306 ani de la unificare.
Un purtător de cuvânt al premierul britanic David Cameron a declarat săptămâna trecută că menţinerea unei uniuni monetare după desprinderea Scoţiei ar fi puţin probabilă.
"Scoţia se potriveşte foarte bine într-o zonă monetară optimă cu restul Regatului Unit. În privinţa lirei, independenţa Scoţiei nu este atât de importantă pentru restul ţării", a declarat pentru Bloomberg Oliver Harvey, analist la Deutsche Bank, cel mai mare trader de valută.
Lira sterlină s-a apreciat cu 7,4% în ultimele şase luni în raport cu 9 valute de referinţă din ţările cu economii dezvoltate, cel mai puternic avans din grup, potrivit datelor Bloomberg.
Lira se tranzacţionează luni la circa 1,6417 dolari, după ce a atins anterior un maxim de 1,6443 dolari, cel mai ridicat nivel din august 2011, în urcare cu 11% de la minimul ultimilor trei ani, înregistrat în iulie.
Faţă de euro, lira sterlină se tranzacţionează la 82,75 pence/euro, maximul ultimilor 10 luni, şi s-a depreciat de la începutul anului cu 2,1%. Lira nu s-a mai depreciat faţă de euro pe ansamblul unui an întreg din 2008.
Salmond a afirmat, săptămâna trecută, că guvernul britanic va accepta, în ultimă instanţă, ca Scoţia să păstreze lira în eventualitatea obţinerii independenţei.
Guvernul semi-autonom din Scoţia a convocat un referendum pentru independenţă în luna septembrie a anului viitor, iar planul lui Salmond vizează desprinderea de Regatul Unit pe 24 martie 2016. Scoţia face parte din Regatul Unit al Marii Britanii de la 1707.
Fostul ministru de Finanţe al Marii Britanii Alistair Darling, scoţian şi membru al Partidului Laburist, este liderul mişcării anti-independenţă denumită "Better Together". Darling a afirmat că păstrarea lirei de către o Scoţie independentă ar fi nerealistă.
"Moneda nu este ca o colecţie de CD-uri pe care o împarţi atunci când divorţezi", a declarat Darling săptămâna trecută, ca răspuns la iniţiativa legislativă prezentată de Salmond.
Începând din 1999, Parlamentul scoţian controlează sănătatea, educaţia, transporturile şi justiţia, în timp ce economia, apărarea şi politica externă sunt administrate de guvernul de la Londra.
După ce a câşigat majortatea în legislativ în 2011, Salmond şi Partidul Naţional Scoţian au început să pregătească planurile pentru un referendum pentru dobândirea independenţei.
Cel mai recent sondaj efectuat de TNS BMRB arată că majoritatea scoţienilor nu doresc desprinderea de Regatul Unit, cu o diferenţă de 18 puncte procentuale în defavoarea naţionaliştilor.
Proiectul pentru independenţă prezentat de Salmond acoperă toate chestiunile care ar putea intra în discuţie, de la finanţarea programelor de asistenţă socială până la îndepărtarea tuturor armelor nucleare de pe teritoriul Scoţiei. Naţionaliştii scoţieni vor ca politica monetară să fie în continuare decisă de Banca Angliei, iar Scoţia să controleze 90% din rezervele de gaze din Marea Nordului care aparţin de Regatul Unit.
Guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, care şi-a început mandatul în luna iulie, a declarat joi că "au fost luate măsuri de organizare a unei întâlniri" pentru a discuta o posibilă uniune monetară cu o Scoţie independentă.
"Sunt sigur că se va întâmpla la un moment dat", a afirmat Carney.
Valentin Marinov, director de cercetare pe piaţa valutară în cadrul Citigroup, consideră că menţinerea lirei ca monedă în Scoţia este oportună datorită legăturilor comerciale strânse cu Regatul Unit.
La nivelul anului 2011, două treimi din exporturile Scoţiei au avut ca piaţă de desfacere alte regiuni din Regatul Unit. În acelaşi timp, Scoţia este al doilea mare partener comercial pentru restul Marii Britanii.
"Având în vedere legăturile economice strânse dintre cele două economii şi presupunând că acestea nu vor slăbi pe viitor, posibila introducere a unei uniuni monetare nu va afecta semnificativ comerţul şi schimburile de alt tip", a afirmat Marinov.
Lira sterlină s-a apreciat în ultimele luni datorită creşterii economiei britanice, care a înregistrat în trimestrul al treilea cel mai solid avans din ultimii doi ani, de 0,8% faţă de trimestrul anterior.
Banca Angliei menţine dobânda de politică monetară la minimul istoric de 0,5%, pentru a încuraja creşterea economiei.
Salmond consideră că menţinerea lirei în Scoţia este favorizată şi de nivelul productivităţii, similar cu restul Regatului Unit, un factor cheie pentru succesul oricărei uniuni monetare, potrivit proiectului de independenţă.
Un studiu publciat în luna aprilie de Trezoreria Marii Britanii arată că o uniune monetară fără integrare politică are şanse mici să funcţioneze bine, deoarece ar aduce "o asimetrie fundamentală a gradului de expunere la riscuri fiscale şi financiare".
Alte opţiuni pentru o Scoţie independentă ar fi să-şi creeze propria monedă sau să intre în zona euro, această ultimă variantă presupunând că devine mai întâi stat membru al Uniunii Europene.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
