Mihai Coman, director al Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Piteşti – Mărăcineni, instituţie de referinţă în cercetarea pomicolă românească, cu o activitate de peste jumătate de secol, consideră că România ar trebui să investească în culturile de prun şi măr, la care deţine cele mai mari suprafeţe cultivate, şi să le modernizeze şi extindă, astfel încât să-şi consolideze locul pe piaţă şi să câştige la export.

Investiţiile susţinute din fonduri europene, ar putea înclina balanţa în favoarea României, a fost una dintre concluziei ediţiei din 19 a­pri­lie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

Tehnologiile digitale, precum dronele, sunt în centrul de interes al fermierilor datorită performanţelor lor. Astfel, Sismad Agro, companie din judeţul Brăila, cu afaceri de peste 10 mil. lei, care produce sămânţă, dar şi cereale, are în plan să folosească drone pentru a produce hibrizi mai rapid, fiind folosite pentru ameliorarea plantelor de la înălţime.

Andrei Herţa, director economic în cadrul grupului Druică, un business cu activităţi în cultura vegetală şi zootehnie, are în plan să digitalizeze ferma şi principalele direcţii sunt: tractoare ce pot fi conduse prin GPS şi drone ce pot fi folosite pentru semănat.

Anul agricol 2021 a început bine şi recoltele par promiţătoare, pro­gramul de creditare Agro IMM Invest este aşteptat de fermieri, des­chi­derea lini­ilor de finan­ţare din fon­duri europene, de asemenea, şi chiar noi oportunităţi de dezvoltare, care ar putea fi generate în a doua parte a anului de pandemia de COVID-19, susţine Lucian Haraga, strategy & risk director, la Semtop Group.

Crearea valorii adăugate prin creşterea gradului de pro­cesare ar trebui să fie unul dintre obiectivele României, a fost una dintre concluziile tinerilor manageri din agricultură de la ediţia din 12 aprilie a emisiunii ZF Agropower.

Cristina Pocol, profesor universitar în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, spune că nevoia de personal calificat din piaţa muncii din agrobusiness a determinat în 2020 conducerea şcolii să înfiinţeze un colegiu nonuniversitar terţiar care să răspundă nevoilor de pe piaţă, pregătind tineri pentru funcţii ca maistru mecanic agricol, tehnician silvic sau tehnician în prelucrarea cărnii.

Generaţia Z sau generaţia celor născuţi după 1990 este mai aplecată spre culti­varea pasiunilor şi îm­bunătăţirea cunoştin­ţelor practice şi teoretice, susţin formatorii viitoarei generaţii de fermieri, care afirmă că tinerii sunt tot mai interesaţi de programele de antreprenoriat şi de înfiinţarea unei afaceri în mediul rural încă din timpul facultăţii sau de dezvoltarea fermei familiei.

Nicu Vasile, preşedinte al Ligii Asociaţiilor Producă­torilor Agricoli din Ro­mâ­nia (LAPAR), consideră că este momen­tul ca mediul privat să se implice activ în dezvoltarea edu­caţio­nală şi socială, astfel încât viitoa­rea generaţie de manageri de ferme şi antreprenori din agrobusi­ness să treacă de la producţia de materie primă la cercetare şi procesare.

Florentin Bercu (foto), director executiv al UNCSV, care reuneşte 25 de cooperative din sectorul vegetal, consideră că formele asociative din România au evoluat, au început să se dezvolte şi printr-o stimulare corectă, din fonduri europene şi guvernamentale, până în 2028 putem ajunge la 1.800 de cooperative active, dublu faţă de numărul celor care-şi depun bilanţul în prezent.