Ionut Vochin, director executiv al Oxigen Agro Product Company şi preşedintele Cooperativei Ar­ge­dava Novaci, crede că, având în vedere că agricultura şi în special legumicultura au nevoie de multă forţă de muncă, care de multe ori este greu de găsit, fermierii trebuie să investească în tehnologie pentru a asigura măcar producţia internă.

Tradiţionalul miel întreg, simbol al sărbătorii Paştelui, a fost înlocuit de drobul la bucată, pulpa, pastrama sau cotletul de berbecuţ, odată cu mărirea preţurilor cu circa 10% comparativ cu anul trecut, spune un producător de preparate din carne din Bucureşti. Clienţii s-au adaptat vremurilor şi posibilităţilor, iar în loc să cumpere cu 550 de lei un miel de 10 kg, preferă să ia cu 40 de lei o bucată de drob de 1 kg.

Există state din Uniunea Europeană care şi-au stabilit nişte priorităţi în zona de pro­ducţie agroalimentară, strategie care a venit la pachet cu o serie de sisteme de susţinere a acelei categorii, în concordanţă cu normele comunicare, iar acest model ar putea fi folosit şi de România pentru a-şi creşte competitivitatea pe anumite categorii de produse, crede George Bădescu, director executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), care reuneşte toţi actorii principali din comerţul alimentar şi nonalimentar.

Companiile din in­dustria alimentară româ­nească au nevoie de extindere, fie prin creşterea capacităţii de producţie prin investiţii de la zero, fie prin achiziţii, pentru a satisface cererea pieţei locale şi a face export. Ţări din vestul Europei, precum Olanda, au găsit o modalitate de a se dezvolta, iar tendinţa aceasta o să vină şi în România, consideră George Safir, director general, grupul Safir, producător de carne din Vaslui.

Nicu Aurel Bumb, directorul fabricii Mirdatod, companie antreprenorială care produce inclusiv brandul Telemea de Ibăneşti, recunoscut şi protejat în Europa, spune că fabrica exportă circa 5% din producţie, dar următorul pas în dezvoltarea afacerii este certificarea la nivel mondial care i-ar permite companiei să exporte în ţări din afara UE.

Marinela Petran, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale Arădeanca, organizaţie care reuneşte mai mulţi producători, inclusiv cei trei care produc Pita de Pecica IGP, crede că antreprenorii din agribusiness înţeleg în mod greşit termenul greşit de asociere şi că ar trebui să fie mai multe astfel de organizaţii la nivel naţional pentru ca industria alimentară locală să crească.

Producătorii de alimente trebuie să se asocieze, să înţeleagă că acest tip de cooperare nu le coordonează businessul, ci le aduce plusvaloare, iar mai departe cu ajutorul asociaţiilor trebuie să-şi promoveze produsele şi să-şi certifice pro­dusele tradiţionale la nivel european.

Au făcut studii economice, juridice şi de marketing, dar „glasul pământului“, despre care scria Liviu Rebreanu acum mai bine de un secol, este cel care le-a strigat şi le-a făcut să rămână în agricultură pe Cristina Dîrjan, care în prezent cultivă lavandă, mentă, salvie şi roiniţă în Sălaj, din care produce cosmetice naturale, Jessica Pop, care s-a alăturat în ferma avicolă a tatălui său din Bihor, iar anul trecut a înfiinţat chiar ea una de cereale, şi Mădălina Giurescu, care s-a specializat în cultivarea cătinii şi produselor procesate din ea, care ajung chiar şi în Coreea de Sud.

Jessica Pop, o tânără absolventă de drept, s-a ală­turat familiei sale în afacerea din domeniul agriculturii în urmă cu patru ani, iar planul său este să acceseze cât mai multe fonduri europene, prin diverse proiecte, pentru a o dezvolta pe mai multe ramuri: de la cultivarea cerealelor şi creşterea păsărilor la legumi­cultură.

Învăţarea experien­ţială este un concept care prinde tot mai mult avânt în România, şcolilele orga­nizând excursii în natură, astfel încât copiii să înveţe prin inte­racţiunea directă cu plantele, potrivit familiei Dîrjan, care a primit circa 1.500 de copii anul trecut în lanul de lavandă ecologică din Fetindia, judeţul Sălaj, iar în acest an, numai în aprilie, în săptămâna „Şcoala altfel“, peste 1.000 de copii vor veni să învăţe să planteze lavandă şi să facă cosmetice naturale.