Anul agricol 2026 se anunţă unul foarte bun pentru majoritatea culturilor, fie că vorbim de grâu sau rapiţă, fie că vorbim de castraveţi sau cartofi, cu excepţia unor zone din vestul ţării, Moldova şi Dobrogea, unde lipsa ploilor şi-a pus amprenta asupra producţiilor şi fermierii estimează o scădere de 10-30% faţă de medie.

Fondurile europene pentru promovare pot schimba mai repede un business agricol decât o investiţie într-un utilaj, iar cazul Sana Plant Extract din Cătunu, judeţul Dâmbo­viţa, este unul dintre exemple. Pro­ducătorul brandului Aromela împre­ună cu Staţiunea de Cercetare Pomi­colă Băneasa a derulat un proiect de circa 200.000 de euro, finanţat din fonduri europene, pentru promova­rea produselor locale şi a soiurilor româneşti de fructe.

Roxana Andrişoaia are, alături de soţul său, Bio Fruct Berries, o afacere de familie din satul Oşlobeni, judeţul Neamţ, unde cultivă alun şi fructe de pădure ecologice pe 14 hectare.

Bomilact, producător de brânzeturi din judeţul Harghita, a trecut în cei peste 30 de ani de prezenţă pe piaţă printr-un proces de restructurare, după ce a ajuns în insolvenţă în vremea crizei economice şi financiare din 2008-2009, şi a reuşit să revină pe profit acum şi chiar să îşi extindă prezenţa pe piaţă, odată cu intrarea în afacere a lui Lorand Bogacs, fiul fondatorului. El a pariat pe investiţii în fabrica din localitatea Mădăraş, inclusiv din fonduri europene, şi pe intrarea în marile lanţuri de retail.

Zsolt Gergely este de formare turnător-formator şi după ce a lucrat în turnătorie, a mai lucrat şi ca magazioner şi tâmplar, ba chiar a lucrat şi în Franţa, a început să crească prepeliţe, iar ouăle le consuma alături de familie. Însă, ulterior a transformat hobby-ul într-o mică afacere şi s-a autorizat astfel că ferma lui creşte între 500 şi 900 de prepeliţe, în funcţie de perioadă.

Ana Maria Mircea, fon­datoare a restaurantului Dacia Romanian Dining şi preşedinte al Asociaţiei Babicului de Buzău, cel mai nou produs românesc protejat la nivelul Uniunii Europene prin certificarea Indicaţie Geografică Protejată (IGP), povesteşte că obţinerea acestei recu­noaşteri a durat trei ani, cel mai dificil proces a fost cel de colectare a datelor istorice despre reţetă, producător şi despre comunitarea sârbilor care au venit în zonă acum mai bine de 100 de ani.

Majoritatea producătorilor văd piaţa volantă atât ca un canal de desfacere a produselor, cât şi ca o formă de marketing şi sunt chiar producători care au făcut o strategie din relaţia pe care şi-au construit-o cu consumatorii, spune Şerban Dinu, cofondator al ROMO: de la Pro­ducător direct la Consumator, plat­formă care organizează atât întâlniri între produ­cători şi consumatori prin inter­mediului grupurilor de Facebook, dar organizează şi o piaţă volantă în Braşov.

George Căţean, acţionar al Fermei Căţean şi iniţiator al proiectului de pieţe volante „România cu bun gust“, vrea să ducă conceptul în alte şase judeţe, după ce la nivelul judeţului Braşov acesta a ajuns să fie organizat în 14 locaţii.

Pieţele volante pot reprezenta un punct de creştere important pentru micii producători de alimente, mai ales că mulţi dintre ei îşi pot rezerva o zi din săptămână pentru întâlnirile cu clienţii şi în rest să se concentreze pe producţie , dar pot reprezenta şi un pol important de „între­ţinere“ a antreprenoriatului în agrobusiness, având în vedere că cei mici nu au forţa de a se lista în magazine sau să aibă o prezenţă constantă în pieţe – aceasta este una dintre concluziile din această săptămână a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

În doar şase ani, Mihai Ursu, un tânăr din judeţul Neamţ, a ajuns de la o mică plantaţie de muri de 2.000 mp la o fermă pomicolă de 2,5 hectare, cu culturi diversificate de mere, pere, prune, cireşe, vişine şi goji. Afacerea s-a dezvoltat atât pe verticală, cât şi pe orizontală, pentru că a luat fonduri europene pentru irigaţii şi un depozit frigorific. Următorul obiectiv este integrarea pe lanţul valoric prin dezvoltarea unei unităţi de procesare şi crearea unui centru de colectare pentru fructele altor producători din zonă.