Oenoturismul sau turismul viticol, termeni pe care mulţi producătorii de vin din România abia îi întâlneau în urmă cu cinci ani, a început să fie tot mai des rostit şi utilizat, în contextul în care consumatorul modern îşi doreşte o experienţă complexă, nu doar să consume un vin ca la carte, a fost una dintre concluziile ediţiei din 26 iulie a emisiunii ZF Agropower.

Piaţa evenimentelor private – nunţi, botezuri, petreceri – şi-a revenit după „pauza“ din anul 2020, afirmă Lucian Dan, proprietar al The Bottle by Barique, companie care are trei magazine de vinuri în Braşov, unde îşi listează atât propriul brand de vin, Ferdinand, cât şi vinuri de la alţi producători români, şi oferă băuturi pentru evenimente.

Producătorii de vin din Dealu Mare, areal viticol din sudul Ro­mâniei cunoscut ca zona vinurilor roşii, unde se găsesc peste 15 crame, ar trebui să se uite cu atenţie la viitoarele fonduri europene ce le vor fi puse la dispoziţie şi să investească în spaţii de cazare pentru turişti, care, pe lângă experienţa degustării vinului, îşi doresc să se şi recreeze, a spus Ilie Buican, acţionar al Cramei Basilescu.

Vifrana, principalul producător local de vin ecologic după suprafaţa cultivată, a depus un proiect pentru a accesa fonduri europene să înfiinţeze o linie ultramodernă de vinuri petiante, adică vinuri care se obţin din vin nou aflat încă în fermentaţie sau din must de struguri parţial fermentat, vinuri care au titru alcoolic dobândit de cel puţin 7% şi sunt prezentate în recipiente mai mici, la cererea partenerilor de la export din pieţele Germania şi Austria.

Exporturile de vin ar putea creşte de cinci sau şase ori în următorul deceniu, ajungând la 25-30% din pro­duc­ţie, dacă se creionează şi implementează o strategie naţională coerentă, consideră Octavian Vucmanovici, CEO al Vifrana, producător de vinuri ecologice.

Vlad Popescu, CEO al Norofert Group, producător de inputuri agricole organice, care a cumpărat în acest an o fermă de 1.000 de hectare în judeţul Teleorman, suprafaţă pe care vrea să o cultive în sistem ecologic, are în plan să parieze pe această nişă în următorii ani şi chiar să facă produse procesate, pentru că a observat că cererea este în creştere.

Cererea pentru produse ecolo­gice este în creştere de la an la an, însă nu vom asista la o explozie a numărului de producători ecologici sau o extensie spectaculoasă a supra­feţei cultivate astfel în următorii trei ani, pentru că autorităţile locale nu şi-au stabilit obiective concrete în această direcţie, consideră Liliana Ciobanu, preşedinte al Ecocert, com­panie franceză care este lider în piaţa certificării în agricultura ecologică.

Importurile de carne, aproape de 5 ori mai mari decât exporturile: importăm carne de 900 mil. euro şi exportăm de 200 mil. euro

Agenţia pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare, o structură aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, înfiinţată în 2019, îşi va începe activitatea abia anul viitor. Rolul ei: să promoveze consumul de alimente româneşti atât în ţară, cât şi în străinătate.

Conversia de la agricultura convenţională la cea ecologică este un trend care se dezvoltă accelerat în ultimii ani, pentru că profitul producătorilor bio este cu 30-40% mai mare decât al celor tradiţionali, au susţinut speakerii de la ediţia din 19 iulie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.