Cosmin Măglaş, fondator al companiei de consultanţă Atragem Finanţare, crede că cea mai mare problemă a fermelor în acest moment este lipsa de lichidităţi, determinată şi de seceta din ultimii ani, iar statul ar trebui să gândească un program de garantare a creditelor luate de fermieri mai ales că acum 90% dintre ei nu sunt bancabili.

Facilitarea intrării micilor producători de alimente în piaţă, inclusiv în marile lanţuri de maga­zine, chiar dacă şi cu spaţii mici de expunere, ar putea creşte vânzările de produse locale, spune Teodor Niculescu, cofondator, Grandma’s Delights, un producător de conserve din legume şi fructe din judeţul Dâmboviţa.

„În ultimul an, piaţa de aronia a crescut mult, cererea este din ce în ce mai mare, iar consumatorii sunt din ce în ce mai informaţi asupra beneficiilor aroniei pentru sănătatea lor. Cred că trendul se va men­ţine. Apar noi producă­tori mai mici sau mai mari şi nu văd decât avantaje atât pentru businessurile de tipul acesta, cât şi pentru consumatori. Mai multe oferte şi mai multe opţiuni înseamnă un preţ mai bun pentru consuma­tori“, a spus Alexandru Andrieşi, fondatorul Aronia Bio Hănţeşti din Suceava, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

Într-un context în care efectivele de vaci de lapte din România scad constant, iar circa 60% din laptele procesat în fabrici provine din import, Agrocoroama, o afacere de familie din Parţa, judeţul Timiş, mizează pe producţia locală şi face un pariu curajos: investeşte 2,5 milioane de euro într-o nouă fermă de bovine, prin care îşi dublează numărul de animale şi pregăteşte o altă investiţie într-o fabrică de procesare de 1 milion de euro, prin care vrea să ajungă la cât mai mulţi consumatori din vestul ţării cu brandul La Otilia.

Valentin Borlea, producător de fructe şi legume din jud. Arad, care cultivă legume pe 2.000 mp de solarii, dar are şi în câmp şi are şi propria livadă cu meri, peri, cireşi, caişi pruni, spune că vrea să elimine culturile de primăvară şi să intre direct în culturile de vară astfel că se gândeşte să investească în solarii încălzite.

Îngheţul târziu din acest an va conduce la producţii mai mici de fructe, în special de caise şi piersici, iar singura variantă a fermierilor care vor să mai facă pomicultură este să treacă la soiuri mai târzii în contextul în care situaţia din acest an s-a repetat de mai multe ori în ultimul deceniu – aceasta este una dintre concluziile din această ediţie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Samus Lact Cooperativă Agricolă, care are în total aproape 30 de membrii cu un efectiv de circa 2.000 de bovine la muls şi produce circa 40.000-43.000 de litri de lapte pe zi, derulează o investiţie de 1,8 milioane de euro din fonduri europene într-o nouă fabrică de lactate unde se va produce brandul Naturlact.

România face progrese în ceea ce priveşte digitalizarea şi tehnologizarea fermelor astfel încât producţia să fie cât mai bună, cu costuri semnificativ reduse şi utilizarea de îngrăşăminte doar acolo unde este necesar, iar creşterea investiţiilor în sisteme de irigaţii aduce oportunităţi în agrobusiness, crede Nikolay Belchev, CEO, Expur, unul dintre cei mai mari procesatori de seminţe oleaginoase şi rapiţă de pe plan local.

România are nevoie de cercetare, atât în agricultură, cât şi în industria alimentară, pentru că în prezent importă de la seminţe, pe care încearcă să le adapteze la condiţiile locale, până la alimente proce­sate, pe care le pune direct pe masă şi le consumă.

România are nevoie de cercetare, atât în agricultură, cât şi în industria alimentară, pentru că în prezent importă de la seminţe, pe care încearcă să le adapteze la condiţiile locale, până la alimente proce­sate, pe care le pune direct pe masă şi le consumă.