Tehnicile de cultivare minimum till sau no-till, adesea consi­de­rate soluţii bune pentru con­ser­varea apei în sol în con­textul schimbărilor climatice şi protejarea plantelor în anii secetoşi, pot fi ca o sabie cu două tăişuri şi să aducă pro­ble­me neaşteptate în fermă, precum invazii de dăunători şi buruieni care, pe termen lung, transformă economiile iniţiale în costuri suplimentare.

Nicolae Apopi, proprietarul companiilor AgroBaden Banat şi Popagra, ce cultivă cu cereale 2.700 de hectare în judeţul Timiş, spune că anul acesta grâul şi orzul au fost surprize plăcute, aducându-i pro­duc­ţii foarte bune, însă chiar şi în aceste condiţii nu a atins pragul de ren­tabilitate din cauza preţurilor mici.

În ultimii doi ani, pe fondul arşiţei care a afectat puternic cultura de porumb, producţiile naţionale au ajuns la minime istorice pentru ultimii 15 ani, de circa 7 milioane de tone anul trecut şi o estimare de 6 milioane de tone pentru 2025. În acest context, mulţi fermieri din România au ales să reducă suprafeţele cultivate cu porumb, considerând că riscul climatic este prea mare.

Rapiţa a fost un pariu câştigător pentru fermieri în 2025, aducând o producţie record în istoria României, de 2,4 milioane de tone, care ne-a urcat pe locul al patrulea în Uniunea Europeană, însă perspectivele pentru 2026 sunt mai puţin optimiste.

Ion Conăcel, cofondator al Aronia de Buzău, un cultivator de aronia, spune că investiţia într-o linie de procesare nu se merită deocamdată pentru că suprafaţa cultivată se întinde doar pe 10.000 mp şi şi-a stabilit relaţii de lungă durată cu clienţi care cumpără fructele în stare proaspătă, ceea ce susţine businessul.

Melania Cozea, administrator al Sana Plant Extract, care are în portofoliu brandurile Aromela şi Bio Arca sub care produce sucuri, siro­puri, dulceţuri şi suplimente alimentare, spune că fon­durile europene dedicate promovării produselor alimentare sunt cele mai utile pentru fermieri pentru că, în general, ei găsesc bani pentru orice tip de investiţii, mai puţin pentru reclamă.

Vraja Legumelor, o fermă care produce fructe şi legume în Satu Mare, va începe anul viitor şi proce­sarea, după ce a depus un proiect în cadrul măsurii DR 16 – Investiţii în sectorul legumelor şi cartofilor, derulate prin interme­diul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale – AFIR.

Ionela Vişan, care a lucrat ca in­gi­ner de calitate în Germania, ală­turi de partenerul său cu experienţă ca a­sistent medical în aceeaşi ţară, au pus bazele Sparanghel de Poveste în jude­ţul Argeş şi au ajuns la aproape un hec­tar cultivat, producţia livrând-o atât în restaurante cât şi clienţilor finali.

Educaţia joacă un rol important în atragerea de tineri în agricultură, atât sistemul de învăţământ, cât şi fermele au responsabilitatea de a îmbunătăţi imaginea acestui domeniu în rândul tinerei generaţii, în contextul în care mulţi încă nu văd cu ochi buni lucrul în acest sector – aceasta este una dintre concluziile celei mai recente emisiuni ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Cristian Forgacs, inginer agronom la Leen Off Road, care comercializează căpşuni şi porumb zaharat sub brandul Doar Mia, a spus că au existat probleme legate de fluxul comenzilor din retail în 2025, reducerea cantităţilor şi delistări periodice din magazine, uneori chiar limitative, fără expli­caţii clare, iar în supermarketuri se vinde porumb zaharat importat din Turcia, care afectează în mod direct producţia locală, întrucât influenţează cererea. Compania are contracte de opt ani cu retailerii, dar în acest an a primit comenzi mai mici, deşi piaţa porumbului zaharat nu este dezvoltată în România şi concurenţa nu e mare precum în Ungaria, unul dintre cei mai mari producători de porumb zaharat al Uniunii Europene care contro­lează o mare parte a producţiei, inclusiv pentru conserve.