Sunt convins că în România vor prinde foarte bine culturile de biomasă. Am făcut un calcul relativ simplu şi în România există minimum 2 milioane de hectare de teren agricol care se află într-o stare avansată de degradare, pe care dacă ar fi plantate cu culturi energetice, fie că vorbim de plopi, sălcii sau specii cu creştere mai rapidă cum ar fi salcâmul, ar putea asigura circa 20% din necesarul de energie al României

România a cunoscut tot mai multe perioade de secetă în ultimii ani, 2020 şi 2022 fiind doi ani agricoli foarte încercaţi din cauza vremii.

După ce în 2022 preţurile au crescut sem­nificativ la alimente, fidelizarea clienţi­lor a devenit una dintre priorităţile produ­că­torilor şi comercianţilor de hrană.

Mihai Chesnoiu, antrepre­norul din spatele Sere Chesnoiu, un business din judeţul Olt care produce legume de peste trei decenii, din care pe 5 hectare în câmp şi 6.000 mp de sere şi solarii, a ales să cultive în această iarnă în principal salată şi alte culturi care nu necesită încălzire, pentru a-şi reduce costurile cu energia electrică şi a preveni anumite scumpiri care ar fi putut să apară şi ar fi mărit, implicit, costul de producţie.

În penultima zi a anului trecut, 30 decembrie 2022, Mihai Olteanu se afla pe câmp în satul Vişan din ju­deţul Iaşi, unde a plantat 4 hectare de viţă-de-vie, activitate ce face dintr-un plan mai amplu de restructurare şi reconversie a podgoriei.

Dacă în urmă cu câţiva ani obiectivul principal al fermierilor era să îşi crească randamentul şi să devină mai profitabili, în 2023, într-un context în care se discută tot mai des despre rezilienţă şi protejarea mediului, cât şi despre consumarea produselor cu „clean label“, priorităţile acestora s-au schimbat, pentru a rămâne în piaţă. Adaptarea la noua normalitate, optimizarea costurilor pentru a păstra preţurile sub control şi întreţinerea unei relaţii bune cu furnizorii, băncile şi consumatorii sunt câteva dintre obiectivele menţionate de invitaţii ediţiei din 13 ianuarie a emisiunii ZF Agropower.

Corina Hodorogea, cofondator al Legume Verzi, o mică fermă legumicolă din judeţul Dâmboviţa, spune că pentru a reduce pierderile uriaşe, în special la tomate, a lansat brandul propriu Selo, sub care produce conserve din legume pe care le poate comercializa în toată ţara.

„Am început în toamnă acest studiu şi s-a derulat pe parcursul a două luni. Am primit de la Penny o listă cu produse care nu se găsesc pe piaţa românească sau se găsesc în cantităţi insuficiente. Am împărţit în 20 de categorii aceste produse şi am identificat top 10 companii care îşi pot creşte sau îşi pot diversifica producţia pentru a acoperi acest deficit de pe piaţă. În urma studiului, vom face o serie de mese rotunde la Cancelaria României, cu susţinerea guvernului, pentru a găsi împreună - retaileri, produ­cători şi mediul politic - soluţii să facem în România produsele care nu există“, a spus Tănase Stamule, decanul FABIZ, în cadrul unei ediţii speciale a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Ioana Nistorescu, cofondatoare a Livezii de la Argeş, care are circa 3.000 de pomi fructiferi în judeţul Argeş, spune că pentru a asigura pe piaţă o cantitate mai mare de mere ar fi nevoie de investiţii în depozite mari.

Piaţa online de livrări de fructe şi legume proaspete la domiciliu este în continuă creştere, iar tot mai mulţi jucători pătrund pe o piaţă unde micii fermieri se bazau deja de ani buni pe livrări la domiciliu în Bucureşti şi în marile oraşe.