Claudiu Necşulescu şi tatăl său, Liviu Necşulescu, au readus la viaţă businessul Jidvei în anii ’90 după o perioadă grea pentru unul dintre cei mai vechi producători de vinuri de pe plan local.

După ce au „cucerit“ lanţurile de hipermarketuri, supermarketuri şi parfumerii sau restaurantele şi cafenelele locale, companiile româneşti din producţie au făcut paşi către retailul propriu. De ce au făcut asta? Pentru a fi mai aproape de client.

„Există mult sprijin financiar în piaţă - şi cu ajutorul reeşalonărilor bancare, al programelor de sprijin de la instituţiile financiare, al mecanismelor de early warning - şi ar fi bine ca managerii să profite de această oportunitate să investească, să inoveze şi să determine ce valoare pot aduce în viitor ca să facă tranziţia spre economia nouă“, spune Andrei Cionca, CEO şi fondator al Impetum Group.

La shopping, indiferent că e vorba de achiziţia de alimente, de electrocasnice, mobilă, haine, maşini sau case, brandul joacă un rol important. Ce altceva contează în proces am încercat să aflăm de la jucători - producători, retaileri sau dezvoltatori - din mai multe domenii din economie.

Numele Mobexpert, unul dintre cele mai cunoscute branduri autohtone, te duce cu gândul la o companie expertă în domeniul mobilierului (Mob+Expert).

Timişoreana, Borsec şi CEC sunt unele dintre excepţiile din rândul brandurilor româneşti puternice, pentru că au rezistat dincolo de regimul comunist.

Există multe segmente de piaţă unde brandurile străine, cu bugete de marketing generoase şi cu forţa financiară a unor grupuri străine în spate, sunt lider de piaţă. Există însă şi sectoare unde acestea nu au reuşit să se impună pentru că numele româneşti au fost şi sunt mai puternice.

Pandemia a şters cu buretele mai bine de un sfert din valoarea brandului de ţară al României care a ajuns să mai fie evaluat la doar 160 mld. dolari în 2020. Acesta este cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, valoarea poziţionând ţara pe locul 49 în lume dintr-un total de 100 de state analizate.

Niciodată în istoria capitalistă a României nu a existat vreun moment mai propice pentru brandurile locale, care, ajutate de pandemie (da, în mod paradoxal acest eveniment nefast poate avea şi efecte pozitive), câştigă teren în preferinţele consumatorului în detrimentul unor nume străine gigantice.

Dacă în offline concurenţa e mare la nivel de share of voice şi share of pocket, în online gradul de intensitate este la maximum pentru că împarţi secunda nu numai cu competitorii direcţi, ci cu oricine vrea să câştige atenţia (consumatorului - n.red.), cea puţină pe care o are.

Pandemia de COVID-19 a adus multiple schimbări în comportamentul de consum al ro­mâ­nilor, iar măsurile de păstrare a distanţei so­ciale, dar şi de a petrece cât mai puţin timp la cum­părături, acolo unde sunt mase de oameni, i-au determinat pe antreprenorii şi managerii unor com­panii să găsească noi soluţii pentru a satisface nevoile clienţilor rapid.